Anevrismele aortei

Descriere

Aorta este cea mai mare artera a corpului omenesc. Se intinde de la valva aortica (de la inima) pana  in treimea mijlocie a abdomenului, unde se bifurca in cele doua artere iliace comune. Transporta sangele oxigenat necesar metabolismului organismului.

Aorta se imparte in doua segmente mari: aorta toracica si aorta abdominala. Aorta toracica are trei parti: aorta ascendenta, arcul aortei si aorta descendenta toracica. Prima portinune a aortei ascendente se numeste radacina aortei. De aici pleaca arterele coronare care duc sange la muchiul inimii. Aorta abdominala are doua segmente: aorta suprarenala si infrarenala (segmentele deasupra si sub arterele care duc sangele la rinichi).

Dimensiunile aortei difera in functie de varsta, sex si suprafata corporala. Aorta ascendenta si arcul aortei au diametrul de aproximativ 3 cm; aorta descendenta toracica intre 2-2,3 cm iar aorta abdominala masoara aproximativ 1,7-1,9 cm in segmentul infrarenal. Inaintarea in varsta duce la o dilatare usoara si generalizata a aortei(ectazia aortei). Se considera ca diametrul maxim al aortei ascendente nu trebuie sa depaseasca 4 cm. Peretele aortei are trei straturi: stratul interior sau intima; stratul mijlociu numit medie si cel exterior numit adventice.

Anevrismul aortei (din greaca veche – aneurysma=dilatare) reprezinta o dilatare patologica a unui segment al aortei, cu tendinta la expansiune si ruptura. El poate afecta toate segmentele aortei. Prin consens, se vorbeste de anevrism atunci cand diametrul segmentului dilatat este cu 50% mai mare decat cel normal pentru zona respectiva (pentru aorta abdominala de la 3 cm si pentru aorta ascendenta de la 4,5 cm).

Anevrismele aortei sunt clasificate in diferite moduri. Dupa forma, se numesc fusiforme (cand dilatarea este simetrica si afecteaza toata circumferinta vasului) sau sacciforme (dilatare este asimetrica si afecteaza doar o parte a circumferintei aortei). In functie de segmentul afectat (localizare) se numesc anevrisme de aorta ascendenta, de crosa aortica, de  aorta descendenta toracica sau anevrisme de aorta abdominala (infra sau suprarenale). Daca zona anevrismala intereseaza atat aorta descendenta toracica cat si cea abdominala se numeste anevrism toracoabdominal. Anevrismul aortic poate fi adevarat (cand peretele lui este compus din toate cele trei straturi) sau fals(atunci cand peretele anevrismului este format numai din straturile externe ca in hematomul intramural=acumulare de sange intre straturile peretelui aortei).

Factori de risc

-Fumatul: anevrismele aortei apar mult mai frecvent la persoanele fumatoare sau fost fumatoare (in special cele de aorta abdominala).

-Varsta: persoanele peste 65 ani au mai frecvent anevrisme aortice(tot abdominale).
-Sexul: apar mai frecvent la barbate (de aproximativ cinci ori mai frecvent).

-Hipertensiunea arteriala (presiunea mare a sangelui in vase si inclusiv in aorta): netratata duce la dilatare aortei.
-Hipercolesterolemia(nivelul crescut al grasimilor in sange) creste riscul de aparitie a anevrismelor aortei.

-Istoricul familial: persoanele care au sau au avut in familie rude cu anevrism aortic au risc mai mare. Acest lucru sugereaza o predispozitie genetica. Sunt anumite boli cu transmitere ereditara in care apare anevrismul de aorta (de regula de aorta ascendenta): sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos vascular, Sindromul Loyes-Dietz; bicuspidia aortica.

Simptome

Pacientii cu anevrism aortic sunt asimptomaticipentru perioade lungi de timp, afectiunea fiind descoperita de cele mai multe ori intamplator, cu ocazia efectuarii unor investigatii cu alte scopuri.

Simptomele apar de regula atunci cand anevrismul este mare si se manifesta prin durere (produsa de tensiunea crescuta asupra peretelui aortei sau prin compresia organelor din jur) sau apar in cazul unor complicatii: tromboza peretelui anevrismului (formarea de cheag de sange in interiorul sau care blocheaza originea unor vase care iriga diferite organe) sau ruptura peretelui, numita disectie de aorta (o complicatie grava cu risc vital).

In cazul anevrismelor de aorta ascendenta care intereseaza si inelul aortic, apar oboseala si dispnee la efort cauzata de insuficienta aortica.

Diagnostic

Diagnosticul anevrismului aortic este unul imagistic si presupune vizualizare si masurarea segmentului afectat.

Investigatii

-Ecografia cardiaca transtoracica: se vad bine anevrismele de aorta ascendenta si de crosa aortica.
-Ecografia cardiaca transesofagiana: se vizualizeaza intreaga aorta toracica.
-Ecografia abdominala este utila pentru anevrismele de aorta abdominala.

-Aortografia este o metoda invaziva, foloseste substanta de contrast, iradiaza si se foloseste rar.
-Radiografia este o metoda nedureroasa, iradiaza si depisteaza doar anevrismele de aorta ascendenta.

-Tomografia computerizata(CT) este utila in masurarea extinderii anevrismului si diametrului acestuia. Are dezavantajul ca iradiaza si foloseste substanta de contrast.
-Rezonanta magnetica nucleara(RMN) este la fel de utila ca CT, este o metoda neinvaziva, nu iradiaza si nu necesita substanta de contrast. Majoritatea centrelor prefera CT  in masurarea extensiei si diametrului anevrismului.
 

Tratament

-in cazul anevrismelor aortice mici, urmarire periodica si corectarea factorilor de risc(renuntare la fumat, controlul medicamentos al hipertensiunii arteriale, scaderea colesterolului din sange si corectarea diabetului zaharat);

-evitarea efortului fizic intens si a traumatismelor;

-tratamentul medicamentos se adreseaza pacientilor cu anevrisme mici, unde riscul de complicatii nu este mare, sau la pacientii cu speranta de viata mica (varsta inaintata, boli terminale) si risc operator mare. Are ca scop in primul rand corectarea factorilor de risc. Se utilizeaza diferite clase de medicamente: beta blocante (metoprolol, nebivolol, atenolol, carvedilol), inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (perindopril; enalapril; ramipril, zofenopril), blocanti de receptori ai angiotensinei (valsartan, telmisartan; irbesartan, candesartan), blocante ale canalelor de calciu (amlodipina, lecarnidipina), pentru hipertensiune  arteriala; statine (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina) pentru dislipidemie. In unele studii s-a constatat ca tratamentul cu beta blocante sau blocanti de receptori de angiotensina, reduce ritmul de expansiune a anevrismului;

-tratamentul chirurgical: se adreseaza pacientilor cu anevrime mari, cu risc de rupture (de regula riscul de disectie creste foarte mult daca anevrismul are un diametru peste sase centimetri) sau pacientilor cu anevrime mici dar cu complicatii(disectie, compresie, durere). Tratamentul chirugical poate fi endovascular sau prin chirurgie clasica.

-tratamentul endovascular presupune protezarea portiunii anevrismale: se introduce in aorta (printr-o artera) un dispozitiv (stent) care exclude zona anevrismala care dupa aceea se trombozeaza. Acest tip de tratament este mai putin invaziv, are risc peri si postoperator mai mic, spitalizare si recuperare mai scurta ca durata. Se poate folosi insa doar in anumite anevrime ale aortei in functie de anatomia lor (de regula la cele de aorta descendenta).

Chirugia clasica (vasculara) presupune inlocuirea portiunii anevrismale cu o proteza sintetica. Are riscuri mai mari si recuperarare si spitalizare mai lunga. Este metoda cel mai des folosita si se recurge la ea atunci cand diametrul anevrismului depaseste 5,5-6 cm indiferent de segmentul afectat (pentru anevrismele asimptomatice si necomplicate).

Anevrismele simptomatice sau complicate se opereaza indiferent de dimensiunea lor. Anevrismele aortei ascendente din bolile genetice(sindromul Marfan, bicuspidia aortica) se opereaza daca diametrul anevrismului este peste 5 cm (exista un risc mai mare de complicatii la acest tip de anevrism).

Pacientii cu anevrime aortice cu diametrul sub cinci cm trebuie urmariti ecografic periodic (la sase luni) pentru a stabili ritmul de expansiune si momentul operator.

Complicatii

Evolutia in timp a anevrismelor aortice este spre expansiune, cu cresterea riscului de ruptura. Nu exista o regula in ceea ce priveste ritmul de expansiune. Unele anevrisme cresc incet si constant de a lungul timpului, altele au perioade lungi de stagnare si apoi cresc brusc.

Pacientii cu anevrism de aorta trebuie urmariti de catre un cardiolog iar atunci cand este necesara interventia chirurgicala trebuie sa mearga la chirurgie cardiaca si vasculara.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Cel mai nou articol Video: