Abcese hepatice: cauze, simptome, tratament

Abcese hepatice: cauze, simptome, tratament

Abcese hepatice: ce sunt

Abcesul hepatic este o colecţie de puroi în ficat, ca urmare a unei infecţii bacteriene, fungice sau parazitare. Persoanele care suferă de peritonită, diabet zaharat, boli hepatice sau hepatobiliare sunt mai expuse riscului de abcese hepatice. Tusea, senzaţia persistentă de oboseală, durerea abdominală şi febra sunt principalele manifestări ale abceselor hepatice. În general, simptomele debutează la 2-4 săptămâni de la contractarea agentului infecţios, dar se înrăutăţesc rapid, punând chiar în pericol viaţa. Din acest motiv, abcesul hepatic este considerat o urgenţă medicală şi trebuie tratat cât mai rapid cu putinţă.

Abcese hepatice: simptome

În peste 50% din cazuri, pacienţii prezintă un singur abces hepatic, de regulă în lobul drept hepatic (în peste 75% din cazuri). În funcţie de agentul cauzator (bacterii, paraziţi, fungi), abcesul hepatic se poate manifesta prin:

  • Durere în cadranul drept superior abdominal, chiar sub coaste
  • Tuse persistentă
  • Oboseală excesivă
  • Senzaţie de slăbiciune generalizată
  • Febră şi transpiraţii nocturne
  • Greaţă şi vărsături
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Îngălbenirea pielii şi a albului ochilor (icter)
  • Scădere bruscă în greutate
  • Diaree şi/sau constipaţie
  • Durere în piept sau de umeri
  • Confuzie mentală

Printre complicaţiile care agravează starea de sănătate a pacientului şi chiar îi pot pune în pericol viaţa se numără ruptura abcesului hepatic şi răspândirea infecţiei în fluxul sanguin, ajungând la organe vitale, precum plămâni, inimă, creier sau ochi.

Abcese hepatice: cauze

Cauza principală a abcesului hepatic este infecţia cu bacterii, paraziţi sau fungi – virusul Epstein-Barr, citomegalovirus, virusul herpes simplex, Salmonella, Mycobacterium tuberculosis, Brucella, Schistosoma, Plasmodium  Candida, Histoplasma etc.

Factorii ce pot creşte riscul de abces hepatic sunt:

  • Vârsta înaintată (peste 70 de ani) şi sexul masculin (bărbaţii sunt mai predispuşi la apariţia abceselor hepatice)
  • Consumul excesiv de alcool
  • Dieta dezechilibrată
  • Călătoriile în ţările unde incidenţa infecţiilor cu anumite virusuri este crescută
  • Anumite medicamente (steroizi, chimioterapice, inhibitori ai pompei de protoni – antiacide)
  • Ciroza hepatică
  • Diabetul zaharat
  • Peritonita
  • Dializa peritoneală
  • Cancerul
  • Sistemul imunitar deficitar
  • Leucemie
  • Boala granulomatoasă cronică
  • Anumite intervenţii chirurgicale la nivelul colonului, apendicelui, vezicii urinare etc.

Abcese hepatice: diagnostic

Pentru diagnosticarea abcesului hepatic, medicul poate solicita efectuarea mia multor investigaţii, precum: analize sangvine bacteriologice, radiografie abdominală, CT, IRM, ultrasunete etc.

Abcese hepatice: tratament

Tratamentul depinde de tipul abcesului hepatic, de localizarea şi extinderea acestuia. Pentru a afla aceste detalii, medicul poate realiza o biopsie punctiformă a ficatului. Extragerea unei mostre de ţesut afectat şi analiza de laborator a acesteia vor ghida medicul în stabilirea celui mai eficient tratament.

De regulă, tratamentul constă în administrare intravenoasă sau orală de antibiotice, antifungice sau antiparazitare, pe o perioadă de cel puţin câteva săptămâni.

În cazurile mai grave, medicul poate decide drenarea laparoscopică a abcesului hepatic sau intervenţia chirurgicală pentru rezecţia porţiunii afectate din ficat (mai ales dacă sunt prezente mai multe abcese, dacă abcesul este de mari dimensiuni – diametru peste 5 mm – ori dacă abcesul s-a spart şi există risc crescut de răspândire a infecţiei).

Pentru monitorizarea eficienţei tratamentului, pacientul trebuie să repete diverse analize (ultrasunete, CT, IRM) la un anumit interval recomandat de medic.

De asemenea, pentru ameliorarea simptomelor şi pentru a evita complicaţiile, se recomandă:

  • Evitarea consumului de alcool
  • Dieta sănătoasă (fructe şi legume proaspete, cereale integrale, lactate cu conţinut redus de grăsime, fasole, carne slabă, peşte)
  • Hidratarea cu apă, sucuri naturale şi lapte degresat
  • Mişcarea zilnică
  • Evitarea fumatului
  • Gestionarea stresului

Autor: Paula Rotaru

Surse: healthline.com, cancertherapyadvisor.com, hopkinsguides.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica