Ia tradiţională românească – azi o celebrăm cu o galerie FOTO de poveste

Vezi câteva modele superbe de ii tradiţionale româneşti şi află semnificaţia Sânzienelor, precum şi tradiţiile şi superstiţiile legate de această sărbătoare.
24.06.2020

Odată cu sărbătoarea de Sânziene, astăzi, 24 iunie, sărbătorim Ziua Universală a Iei, cămaşa tradiţională românească de sărbătoare purtată de femei. 

Confecţionată din pânză albă de in sau cânepă, bumbac ori borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât, ia tradiţională a devenit un simbol al ţării noastre, recunoscut în lume şi purtat cu drag şi de vedete de peste Ocean. 

Potrivit Institutului Cultural Român, croiala iei este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor.

Este un tip de cămaşă scurtă până la talie, spre deosebire de cămaşa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp şi se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de „vrăji şi pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiţia şi gustul de la o generaţie la alta.

Vezi mai jos o GALERIE FOTO cu modele superbe de ii tradiţionale româneşti.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziţia decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau „ie cu stele”.

Partea din faţă a cămăşii este şi ea bogat brodată, prin repetarea aceloraşi modele existente pe mâneci. Iile brodate cu „spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanţe cromatice, de regulă, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, fineţea materialelor folosite, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port românesc, ţesute, croite şi brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta şi Maria, dar şi de aristocraţia feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Tradiţii şi superstiţii de Sânziene

Sânzienele sau Drăgaica, celebrată pe 24 iunie, este o sărbătoare a iubirii şi a fertilităţii, încununată de tradiţii şi de superstiţii, scrie Gândul.ro.

De Sânziene, pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. Totodată, sărbătoarea Sânzienelor este considerată momentul cel mai prielnic pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi care vor fi folosite împotriva bolilor.

Una dintre superstiţiile sărbătorii Sânzienelor se referă la jocul ielelor care  îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, şi la practici precum folosirea florilor cu acelaşi nume pentru bunăstare, dar şi pentru aflarea alesului.

Potrivit superstiţiilor, în ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, pentru că vor spăla astfel forţele magice care îi înconjoară. De asemenea, în ziua de Sânziene nimeni nu are voie să lucreze.

Citeşte continuarea pe Gândul.ro

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras