Tratamentul rozaceei, venectaziilor (vase sparte), angioamelor, altor probleme vasculare

Află cum poţi scăpa de leziunile vasculare cutanate cu ajutorul laserului.
  • Publicat:
Tratamentul rozaceei, venectaziilor (vase sparte), angioamelor, altor probleme vasculare

Leziunile vasculare cutanate sunt foarte comune, fiind influenţate de factori precum vârsta, expunerea neprotejată la soare sau dezechilibrele hormonale din timpul sarcinii ori de la menopauză.

Astfel de leziuni includ angioamele, rozaceea, venectaziile, telangiectaziile, cuperoza şi eritroza facială.

Deşi nu sunt periculoase pentru sănătate, aceste probleme sunt inestetice şi reduc stima de sine a persoanei afectate.
 

Tipuri de leziuni vasculare cutanate

Angioamele sunt leziuni vasculare benigne constituite din vase sangvine sau limfatice şi sunt localizate de obicei la nivelul feţei, mâinilor, picioarelor sau trunchiului. Aceste pete intens colorate (ca pata de vin) pot avea drept cauze dezechilibrele hormonale din sarcină, bolile hepatice sau pot fi chiar ereditare. Află aici totul despre angioane: cauze, simptome, opţiuni de tratament.

Venectaziile sunt vene dilatate vizibile cu ochiul liber la suprafaţa pielii, care pot varia în dimensiune, formă şi profunzime, având o culoare specific albăstruie (în cazul venectaziilor profunde) sau roşie (în cazul venectaziilor superficiale).

Telangiectaziile (venele păianjen) sunt vase de sânge mici dilatate, vizibile pe tegumente sau mucosae, care au diameturl cuprins între 0,5 şi 1 milimetru. Acestea se regăsesc de obicei la nivelul feţei – pe obraji, bărbie şi nări.

Rozaceea este o afecţiune dermatologică cronică, ce se manifestă prin puseuri de roşeaţă inestetică la nivelul feţei, în special în zona centrală, fiind însoţită uneori de leziuni asemănătoare coşurilor. Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare sunt cele mai vulnerabile la apariţia acestei boli de piele. De asemenea, poluarea, consumul de alcool, fumatul şi circulaţia deficitară a sângelui se numără printre factorii ce pot declanşa rozaceea.

În ce constă terapia cu laser pentru eliminarea leziunilor vasculare cutanate

Noile tehnologii laser din ultimii ani au adus o îmbunătăţire semnificativă a eficienţei acestora, precum şi o scădere a riscului de reacţii adverse.

Terapia noninvazivă cu laser, indiferent de tipul acestuia şi de unda folosită, distruge vasul de sânge implicat în apariţia leziunii cutanate prin fototermoliză selectivă. Astfel, unda de laser ţinteşte strict hemoglobina din sânge, care se încălzeşte şi este distrusă termic, astfel încât sângele se coagulează şi vasul se închide, resturile fiind absorbite în mod natural de organism în decursul a 3-5 săptămâni, procesul fiind similar cu vindecarea unei vânătăi.

Pacientul nu simte decât o uşoară senzaţie scurtă de înţepătură sau furnicături, care poate fi însă diminuată prin aplicarea unei piese speciale de răcire.

Chiar dacă rezultatele sunt vizibile încă de la prima şedinţă, care poate dura de la câteva minute pentru o singură leziune vasculară până la câteva zeci de minute pentru tratarea mai multor vene dilatate, pot fi necesare mai multe şedinţe cu laser pentru eliminarea completă a leziunilor profunde, cum sunt angioamele.

Numărul şedinţelor terapeutice este stabilit de specialist, în funcţie de leziunile pe care le prezintă pacientul, de rezultatele pe care acesta vrea să le obţină, dar şi de reacţia organismului la tratamentul aplicat.

De asemenea, terapia cu laser nu necesită o pregătire deosebită a pacientului, iar restricţiile postprocedurale sunt limitate şi nu depăşesc 1-2 zile de la intervenţie.

Ce trebuie făcut înainte de procedură, contraindicaţii

Înaintea tratamentului este necesară o consultaţie dermatologică în care medicul decide dacă şi ce tip de procedură este indicată şi dacă există contraindicaţii.

Contraindicaţiile laserului în tratamentul leziunilor vasculare cutanate includ:

  • Sarcina
  • Dermatita sau eczema severă pe zona care se doreşte a fi tratată
  • Infecţiile (herpes, stafilococi etc.)
  • Predispoziţia către formarea de cicatrici cheloide
  • Epilarea prin smulgere cu ceară sau cu aparat cu 6 săptămâni înainte sau prin radere ori chimică cu 4 săptămâni înainte de tratament
  • Epilepsia
  • Vitiligo
  • Bolile autoimune sau hematologice
  • Administrarea anumitor medicamente fotosensibilizante (antibiotice, aspirină, chimioterapice, retinoizi etc.)
  • Pielea să nu fie bronzată

Posibile reacţii adverse la terapia cu laser

Chiar dacă sunt minime, riscurile asociate procedurii cu laser pot apărea şi includ:

  • Umflarea sau roşeaţa zonei tratate, simptome care dispar la câteva ore după intervenţie
  • Mâncărime locală
  • Echimoze (vânătăi) de mici dimensiuni
  • Apariţia unor vezicule (acestea se vindecă de la sine, fără cicatrici şi apar în special la persoanele cu pielea mai închisă la culoare
  • Apariţia unor cojiţe care trebuie lăsate să cadă singure, pentru a evita apariţia cicatricilor
  • Pete pigmentare (acestea apar numai dacă persoana este foarte bronzată şi dacă se expune la soare sau la solar fără factor de protecţie la scurt timp de la procedură)

Ce se recomandă după efectuarea procedurii cu laser

După şedinţa cu laser, pacientul îşi poate relua imediat activităţile zilnice, dar se recomandă evitarea temporară a expunerii la soare, sauna, exerciţiile fizice intense, consumul de alcool, suplimentele cu ginkgo biloba, ginseng, Omega 3, vitamina E sau medicamentele cu ibuprofen, aspirina şi anticoagulantele.

De asemenea, sunt indicate compresele locale reci sau cu gheaţă la 24 de ore de la procedură şi crema specială recomandată de medic, care trebuie folosită timp de aproximativ 7 zile. În locul compreselor puteţi pulveriza pe zona tratată apă termală ţinută la frigider.

Pielea tratată se spală cu apă caldă, nu fierbinte, şi se usucă prin tamponare cu un prosop moale, nu prin frecare. În cazul în care apar cojiţe pe zona tratată, nu se recomandă smulgerea acestora, deoarece există riscul formării de cicatrici inestetice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”