Sânii sub lupă: ce descoperă ecografia și când avem nevoie de RMN. „Când ne uităm în oglindă și ridicăm bluza să vedem dacă crescut sau a scăzut burta și oftăm, palpăm și sânii să ne asigurăm că sunt așa cum îi știm, sănătoși și nemodificați”

Ce modificări ale sânilor ar trebui să ne îngrijoreze, ce leziuni poate identifica ecografia mamară, când este necesar un RMN și cum influențează vârsta, densitatea sânilor și istoricul medical alegerea investigațiilor ne explică Dr. Anca Andreea Nica, medic specialist chirurgie generală.
  • Publicat:
Sânii sub lupă: ce descoperă ecografia și când avem nevoie de RMN. „Când ne uităm în oglindă și ridicăm bluza să vedem dacă crescut sau a scăzut burta și oftăm, palpăm și sânii să ne asigurăm că sunt așa cum îi știm, sănătoși și nemodificați”
Sânii sub lupă: ce descoperă ecografia și când avem nevoie de RMN

Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată în rândul femeilor, iar depistarea precoce poate face diferența între un tratament complex și șanse mai mari de vindecare. Cu toate acestea, multe femei amână investigațiile sau nu știu care este metoda imagistică potrivită pentru ele. Ce modificări ale sânilor ar trebui să ne îngrijoreze, ce leziuni poate identifica ecografia mamară, când este necesar un RMN și cum influențează vârsta, densitatea sânilor și istoricul medical alegerea investigațiilor ne explică Dr. Anca Andreea Nica, medic specialist chirurgie generală în cadrul Clinicii Medikali.

CSID: Cât de frecvent este cancerul de sân în România și ce ne spun statisticile despre importanța depistării precoce?

Dr. Anca Andreea Nica: Din păcate cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer întâlnită în rândul femeilor, în ultimii ani aproximativ 28% din cancerele noi diagnosticate la sexul feminin au fost tumori mamare. Incidența crescută are de a face și cu îmbătrânirea populației și cu asocierea factorilor de risc independenți (fumatul, obezitatea, consumul de alcool), însă cea mai mare problemă rămâne faptul că majoritatea pacientelor până la momentul diagnostic nu au efectuat niciodată o investigație pentru screeningul cancerului mamar (mamografie).

Depistarea precoce se traduce prin șansa la viață. Conform statisticilor europene, cancerul de sân descoperit în stadiul localizat are șanse de supraviețuire la 5 ani de peste 95%.

CSID: Ce modificări ale sânilor ar trebui să ne trimită la medic, chiar dacă nu avem dureri sau alte simptome evidente?

Dr. Anca Andreea Nica: Aspectul modificat al pielii la orice nivel, mamelon care apare retras spre interior, areolă de culoare modificată (în afara alăptării), formațiune tumorală palpabilă la orice nivel al sânului – toate aceste modificări le vom observa dacă înainte de apariția lor avem o disciplină a palpării sânilor, care pentru orice femeie ar trebui să facă parte din rutina de îngrijire a corpului.

CSID: Ce poate descoperi ecografia mamară? Poate identifica inclusiv modificări care nu se simt la palpare?

Dr. Anca Andreea Nica: De cele mai multe ori la o ecografie mamară de rutină putem diagnostica leziuni ce nu se simt la palpare. Sunt cazuri în care se găsesc leziuni maligne (cancer) în stadii incipiente, tumori mici din care putem lua o biopsie dar din fericire de cele mai multe ori se diagnostichează leziuni benigne care nu necesită tratament sau alte proceduri invazive în afară de monitorizare anuală sau bi-anuală, aici vorbim despre: chist mamar, ectazii ductale (dilatații de canale prin care a curs lapte, sau variante anatomice), lipom intramamar (conglomerat grăsos localizat în glanda mamară), fibroadenoame (tumori begnine, diagnosticate în principal la pacientele tinere, aflate la vârstă fertilă).

Citește și: Primul semn al cancerului de sân nu doare! De ce ajung româncele la medic în stadii avansate ale bolii

CSID: Dacă rezultatul ecografiei este normal, putem fi sigure că nu există nicio problemă?

Dr. Anca Andreea Nica: Aici voi insista cu importanța unui plan personalizat fiecărei paciente. Nu există o singură investigație sigură pentru sănătatea sânilor. Ecografia nu exclude mamografia, iar mamografia nu exclude RMN-ul. Dacă pacienta observă o modificare a tegumentului, o durere localizată la nivelul sânului, are peste 45 ani, iar ecografia nu regăsește nicio leziune va fi îndrumată către efectuarea unei mamografii. În cazul în care o pacientă tânără, fără factori de risc asociați, fără risc genetic și fără simptomatologie, decide să efectueze o ecografie de rutină și aceasta este normală, vom considera suficient rezultatul și nu vom recomanda alte investigații până când nu vom avea motiv întemeiat să modificăm protocolul de screening.

Dr. Anca Andreea Nica, medic specialist chirurgie generală

CSID: Ce este RMN-ul mamar și ce poate descoperi în plus față de ecografie?

Dr. Anca Andreea Nica: RMN-ul mamar, deși este considerat o investigație imagistică superior mamografiei, are indicații limitate, din cauza unui lucru extrem de important: supraevaluează leziunile. Mecanismul RMN-ului este de a detecta tumorile și cu ajutorului substanței de contrast să ne arate vascularizația lor și cât timp stă substanța de contrast în vasele de sânge de la acest nivel – un detaliu important pentru radiologi în diferențierea tumorilor maligne de cele benigne acesta fiind și unul din lucrurile pe care le aduce în plus față de ecografie. Un alt beneficiu al RMN-ului, prin comparație cu ecografia, este că el ne poate arăta extensia tumorală cu vecinătatea țesturilor, un detaliu extrem de important în chirurgia conservatorie.

CSID: În ce situații este recomandat RMN-ul de sân? Este indicat doar atunci când există suspiciuni sau și preventiv?

Dr. Anca Andreea Nica: Începem cu finalul, preventiv doar dacă pacienta se încadrează în următorul tablou: risc genetic crescut, BRCA 1 sau BRCA 2 pozitiv, sâni denși ce nu pot beneficia de o interpretare corectă a mamografiei, atunci recomandăm RMN mamar o dată pe an. În rest această investigație se va face în situații clare după o discuție în prealabil cu medicul senolog. Un alt exemplu de recomandare pentru RMN-ul mamar sunt pacientele cu implant siliconic pentru evaluarea integritații protezei (posibile rupturi) un beneficiu fiind inclusiv folosirea unor setări speciale ale aparatului de vizualizare a leziunilor ce se pot afla pe lângă implant – o caracteristică pe care nu o regăsim la ecografie sau mamografie.

CSID: Ce înseamnă să ai sâni denși și cum influențează acest lucru alegerea investigațiilor imagistice?

Dr. Anca Andreea Nica: Sânul dens este sânul dificil din clinica oricărui senolog, el nu înseamnă un sân mare sau ferm, ci un sân în care predomină țesutul glandular. Este tipul de sân care nu lasă raza X să pătrundă în profunzimea lui (mamografia) și unde nu lasă ecografia mamară să facă o estimare corectă. În acest caz, bilanțul diagnostic se va face diferit și vom lua în considerare efectuarea RMN-ului mamar de rutină în detrimentul mamografiei.

CSID: Un nodul descoperit la ecografie înseamnă neapărat cancer? Cum stabilim dacă este benign sau suspect?

Dr. Anca Andreea Nica: Nu, nu înseamnă neapărat cancer. Și vreau să stabilim definiția „nodulului” pentru că a ajuns să fie o entitate aruncată ca diagnostic pentru aproape orice leziune descoperită ecografic și pacientele de multe ori nu își cunosc diagnosticul. Ecografic se urmăresc anumite criterii: formă, conținutul formațiunii, margini, vascularizație – toate aceste lucruri ne orientează către o suspiciune de diagnostic de leziune malignă sau benignă. Majoritatea  acestor noduli benigni fiind: chiste, fibroadenoame, ganglioni intramamari, lipom. În cazul în care se ridică suspiciunea de cancer, de cele mai multe ori se va recomanda efectuarea unei proceduri minim invazive ce se efectuează sub anestezie locală și anume o puncție biopsie ghidată ecografic, aceasta fiind singura modalitate prin care putem afla cu certitudine celularitatea unei formațiuni tumorale și putem pune diagnosticul de cancer.

CSID: Ecografie, mamografie sau RMN – cum alegem investigația potrivită, în funcție de vârstă, simptome și istoricul medical?

Dr. Anca Andreea Nica: Primul pas este desigur discuția cu medicul. Mi-aș dori ca în următorii ani să avem un trend ascedent al încrederii în profesioniștii din domeniul medical și pacientele să nu mai aleagă singure investigațiile în funcție de ce au făcut prietenele sau ce au auzit la locul de muncă. Dar pentru a avea totuși o ordine a investigațiilor aș începe cu următoarele indicații: mamografie o dată la 2 ani pentru orice femeie de peste 45 ani neîncadrată în alt factor de risc în afară de vârstă și sexul feminin, complementar acesteia, anual o ecografie mamară. Ecografia se adresează de asemenea și oricărei paciente, indiferent de vârstă, care observă o formațiune tumorală palpabilă sau modificare în consistența sânului.

Decizia pentru efectuarea unui RMN mamar se va adresa pacientelor cu sâni denși, ce au rezultat BIRADS 0 la mamografie/ecografie (un scor de suspiciune incert dat de faptul că densitatea sânului nu permite o evaluare corectă), pacientele diagnosticate cu cancer mamar unde planul chirurgical este de rezecție limitată (scoaterea tumorii, dar păstrarea sânului) să ne asigurăm că nu lăsăm pe loc alte leziuni suspecte, pacientele cu risc genetic înalt, purtătoare de gene BRCA 1 sau 2 și nu în ultimul rând, pacientele cu proteză mamară.

CSID: Cât de des ar trebui să ne verificăm sănătatea sânilor și ce le recomandați femeilor care amână investigațiile de teamă să nu descopere o problemă?

Dr. Anca Andreea Nica: Teama poate fi o reacție emoțională benefică! Dar trebuie reinterpretată… să le fie teamă să nu ajungă prea târziu la medic să nu mai existe soluție de vindecare! Să le fie teamă că la anul poate nu vor mai fi alături de cei dragi! Să le fie teamă să nu plece prea devreme dintr-o lume în care sunt iubite și apreciate! Să le fie teamă că vor lăsa povești nescrise și capitole încheiate prea devreme și să pună mâna pe telefon, să facă programarea și să își înfrângă teama! Să lupte pentru ele și pentru dreptul lor la sănătate! Pentru că sunt multe lucruri nesigure în această lume, însă un lucru știu sigur, dacă vorbim despre cancerul de sân, știința a evoluat extrem de mult și terapiile oncologice și chirurgicale salvează vieți, iar diagnosticul de cancer mamar nu mai înseamnă o sentință fără drept de apel.

Cât de des ne verificăm sânii? Imagistic – când ne încadram în decadele de vârstă corespunzătoare screeningului și oricând apar modificării palpatorii, iar când ne uităm în oglindă și ridicăm bluza să vedem dacă crescut sau a scăzut burta și oftăm, când ne strângem pielea de pe coapse să verificăm laxitatea, când ne uităm din toate unghiurile în oglindă să ne verificăm dacă a mai apărut vreun rid de expresie… palpăm și sânii să ne asigurăm că sunt așa cum îi știm, sănătoși și nemodificați ca și consistență!

Foto: shutterstock

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult