Un ingredient folosit frecvent în bucătărie, mai ales pentru prepararea ceaiurilor și condimentarea mâncărurilor, ar putea avea efecte benefice asupra glicemiei. Este vorba despre ghimbir, o plantă cunoscută pentru aroma sa intensă și pentru compușii cu proprietăți antioxidante.
O analiză științifică publicată în iunie 2026 sugerează că suplimentele cu ghimbir pot contribui la reducerea glicemiei și la îmbunătățirea unor indicatori metabolici la persoanele cu diabet de tip 2.
Rezultatele sunt promițătoare, însă cercetătorii avertizează că dovezile disponibile nu sunt suficient de solide pentru a recomanda ghimbirul drept tratament.
O meta-analiză publicată în revista Systematic Reviews a reunit rezultatele a 13 studii clinice randomizate, la care au participat 837 de persoane cu diabet de tip 2.
Dintre acestea, 422 au primit suplimente cu ghimbir, iar 415 au făcut parte din grupurile placebo. Cercetătorii au analizat modificările glicemiei, ale hemoglobinei glicozilate, ale tensiunii arteriale și ale profilului lipidic.
Rezultatele au indicat o reducere medie a glicemiei pe nemâncate de 16,27 mg/dl în grupurile care au primit ghimbir, comparativ cu placebo.
Totodată, hemoglobina glicozilată, cunoscută drept HbA1c, a scăzut în medie cu 0,41 puncte procentuale.
Acest indicator reflectă nivelul mediu al glicemiei din ultimele două-trei luni și este utilizat pentru evaluarea controlului diabetului.
Diferențele au fost semnificative statistic, dar nu demonstrează că toate persoanele cu diabet vor obține aceleași rezultate.
Studiile incluse în analiză au avut o durată cuprinsă între opt și 12 săptămâni. Participanții au primit doze zilnice de ghimbir între 1.200 și 3.000 de miligrame, administrate sub formă de suplimente.
Aceste cantități au fost utilizate în condiții controlate, în cadrul unor cercetări medicale. Prin urmare, rezultatele nu pot fi extrapolate automat la ghimbirul proaspăt adăugat în mâncare sau la o cană de ceai.
Concentrația substanțelor active diferă în funcție de forma produsului, de procesare și de cantitatea utilizată. Deocamdată, nu există o doză universal acceptată de ghimbir pentru reducerea glicemiei.
Ghimbirul conține substanțe bioactive, printre care gingerolii și shogaolii, investigate pentru posibilele efecte asupra metabolismului.
Cercetările experimentale sugerează că acești compuși ar putea influența utilizarea glucozei de către celule și mecanismele implicate în răspunsul la insulină.
De asemenea, au fost studiate proprietățile lor antioxidante și antiinflamatoare. Totuși, mecanismele identificate în laborator nu sunt neapărat confirmate la oameni.
În meta-analiza din 2026, ghimbirul nu a produs o îmbunătățire semnificativă statistic a indicelui HOMA-IR, utilizat pentru estimarea rezistenței la insulină.
Această observație arată că mecanismele prin care ghimbirul ar putea influența glicemia necesită cercetări suplimentare.
Analiza a identificat și modificări favorabile ale unor indicatori cardiovasculari.
Trigliceridele au scăzut, în medie, cu 17,10 mg/dl, iar colesterolul HDL, cunoscut drept colesterolul bun, a crescut cu aproximativ 2,13 mg/dl.
Tensiunea arterială sistolică a înregistrat o reducere medie de 1,62 mmHg. Nu au fost observate însă modificări semnificative ale colesterolului total, colesterolului LDL sau indicelui de masă corporală.
Autorii subliniază că unele efecte, deși semnificative statistic, au o importanță clinică limitată. Mai mult, rezultatele privind trigliceridele au fost influențate considerabil de unul dintre studiile analizate.
Deși meta-analiza a inclus studii randomizate, cercetătorii au identificat diferențe importante între acestea. Dozele administrate, durata tratamentului și caracteristicile participanților nu au fost identice.
Majoritatea cercetărilor au avut un număr relativ mic de participanți și au fost realizate în Iran. Nivelul de certitudine al dovezilor privind reducerea glicemiei și a hemoglobinei glicozilate a fost evaluat drept scăzut.
Prin urmare, sunt necesare studii clinice mai ample pentru a stabili dacă beneficiile pot fi reproduse și dacă sunt relevante pe termen lung.
Ghimbirul poate fi consumat proaspăt, ras în preparate culinare, uscat sau sub formă de infuzie. Poate fi adăugat în supe, mâncăruri cu legume, sosuri ori băuturi fără zahăr.
Folosirea sa ca ingredient alimentar este însă diferită de administrarea suplimentelor concentrate.
Persoanele care urmează tratament pentru diabet ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza suplimente cu ghimbir, deoarece acestea pot influența controlul glicemiei și pot interacționa cu anumite medicamente.
Ghimbirul nu înlocuiește metforminul, insulina sau alte tratamente prescrise. Controlul diabetului rămâne dependent de alimentație, activitate fizică, monitorizarea glicemiei și tratamentul recomandat de specialist.
Sursă foto: Shutterstock