Ce se întâmplă cu imunitatea când faci sport regulat. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Mișcarea regulată nu ajută doar la menținerea greutății și la protejarea inimii. Un nou studiu arată că activitatea fizică este asociată cu modificări importante ale sistemului imunitar, inclusiv la nivelul genelor și al celulelor care apără organismul de infecții. Cercetătorii au descoperit că persoanele active prezintă anumite caracteristici celulare care sugerează o capacitate mai bună de a recunoaște amenințările și de a controla inflamația.

Studiul, publicat în revista științifică Science Advances și prezentat de Live Science, oferă o explicație moleculară pentru unele dintre beneficiile exercițiilor fizice asupra sănătății.

Ce au descoperit cercetătorii după analizarea a 400 de adulți

Oamenii de știință au analizat date provenite de la 400 de adulți incluși în proiectul Chinese Immune Multi-omics Atlas, o bază de date dedicată studierii sistemului imunitar.

Participanții au fost împărțiți în funcție de nivelul activității fizice, cercetătorii comparând persoanele care făceau sport regulat cu cele sedentare.

Persoanele considerate active practicau peste 150 de minute de exerciții moderate sau peste 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână.

Cercetătorii au analizat probe de sânge pentru a identifica diferențele dintre cele două grupuri.

Au fost studiate atât substanțele implicate în metabolism, cât și activitatea genelor și modificările moleculare din celulele imunitare.

Rezultatele au arătat că persoanele active aveau un profil metabolic și imunitar diferit de cel al participanților sedentari.

Celulele care luptă împotriva infecțiilor devin mai pregătite

Una dintre cele mai interesante descoperiri privește limfocitele T citotoxice și celulele natural killer, cunoscute și sub denumirea de celule NK.

Acestea joacă un rol important în identificarea și eliminarea celulelor infectate sau anormale.

Cercetătorii au observat că, în cazul persoanelor active, aceste celule prezentau modificări epigenetice asociate cu pregătirea pentru îndeplinirea funcțiilor lor.

Modificările epigenetice influențează modul în care genele sunt utilizate, fără să schimbe secvența ADN-ului.

Mai exact, anumite regiuni ale materialului genetic deveneau mai accesibile, ceea ce poate permite activarea mai rapidă a unor mecanisme celulare. Această stare a fost descrisă drept o pregătire funcțională a celulelor imunitare.

Totuși, cercetarea nu a demonstrat direct că participanții activi se îmbolnăveau mai rar sau se vindecau mai repede.

Exercițiile fizice influențează comunicarea dintre celulele imunitare

Studiul a identificat modificări și în cazul monocitelor și limfocitelor B, două categorii de celule implicate în apărarea organismului.

La persoanele care făceau mișcare regulat, cercetătorii au observat o activitate crescută a unor gene implicate în prezentarea antigenelor.

Prezentarea antigenelor este procesul prin care anumite celule semnalează sistemului imunitar prezența unor structuri străine sau anormale. Acest mecanism ajută limfocitele T să recunoască mai eficient potențialele amenințări.

Analizele au sugerat și o comunicare mai intensă între celulele care prezintă antigene și limfocitele T. În același timp, au fost identificate modificări asociate cu reducerea unor rețele de semnalizare inflamatorie.

Sportul poate influența și inflamația din organism

Inflamația este un mecanism natural de apărare, esențial atunci când organismul trebuie să combată o infecție sau să repare un țesut deteriorat.

Problemele apar atunci când inflamația persistă pe termen lung, chiar și în absența unei amenințări imediate.

Inflamația cronică este asociată cu numeroase afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare și tulburări metabolice.

În noul studiu, persoanele active au prezentat modificări moleculare compatibile cu o reglare mai bună a unor procese inflamatorii.

Acest lucru sugerează că exercițiile fizice ar putea contribui la menținerea unui răspuns imunitar echilibrat.

Un sistem imunitar sănătos nu este neapărat unul permanent mai activ, ci unul capabil să reacționeze adecvat și să limiteze inflamația inutilă.

Ce legătură există între metabolism și imunitate

Cercetătorii au identificat diferențe și în modul în care organismul utilizează grăsimile pentru producerea energiei.

Persoanele active prezentau semne ale unei oxidări mai intense a acizilor grași, precum și niveluri mai ridicate ale unor metaboliți cu rol antioxidant.

Aceste modificări pot avea importanță pentru funcționarea celulelor imunitare, deoarece activarea și multiplicarea lor necesită energie.

Studiul sugerează că mișcarea regulată este asociată cu adaptări coordonate ale metabolismului și sistemului imunitar.

Cât sport trebuie să faci pentru aceste beneficii

Nivelurile de activitate folosite pentru clasificarea participanților corespund unor praguri întâlnite și în recomandările internaționale privind mișcarea.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă pe săptămână.

Mersul alert, ciclismul, înotul și alergarea sunt exemple de activități care pot contribui la atingerea acestor obiective.

Este important însă de precizat că studiul nu a stabilit ce tip de exercițiu produce cele mai mari modificări imunitare și nici cât timp trebuie practicat pentru apariția acestora.

Ce limite are studiul

Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că a identificat asocieri, fără să demonstreze că exercițiile fizice au provocat direct toate modificările observate.

De asemenea, nu au fost disponibile informații detaliate despre toate tipurile de activitate fizică practicate și despre caracteristicile participanților.

Concluzia cercetătorilor este că mișcarea regulată este asociată cu o reorganizare complexă a funcționării celulelor imunitare. Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care sportul poate susține sănătatea, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă aceste modificări se traduc direct prin mai puține infecții sau un risc mai mic de boli.

Sursă foto: envato