Alimentele pe care le consumăm zilnic ar avea cu până la 50% mai puțini nutrienți ca în trecut. Ce au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alimentele de bază consumate zilnic de milioane de oameni ar putea conține astăzi cantități mult mai mici din anumite vitamine și minerale decât în urmă cu șase decenii. Un raport realizat în Marea Britanie atrage atenția asupra scăderii densității nutritive a unor culturi agricole și avertizează că fenomenul ar putea agrava deficiențele nutriționale. Specialiștii nu sunt însă de acord în totalitate asupra amplorii problemei.

Alimentele de astăzi sunt mai puțin nutritive

Grâul, merele, morcovii și mazărea se numără printre alimentele în cazul cărora cercetătorii au identificat scăderi importante ale unor nutrienți esențiali. Potrivit unui raport realizat de organizația Deep Science Ventures, anumite culturi ar fi pierdut între 20% și 50% din conținutul unor minerale, comparativ cu perioada anilor 1960.

Consecința ar putea fi una îngrijorătoare: pentru a obține aceeași cantitate din anumiți nutrienți, oamenii ar putea avea nevoie să consume porții mai mari din aceleași alimente. Cercetătorii avertizează că fenomenul, suprapus peste obiceiurile alimentare dezechilibrate, ar putea crește riscul unor carențe în rândul populației.

Recomandări

Este sigur să mănânci alimente după data de expirare? Diferența dintre „a se consuma până la”…

ADHD, asociat cu un risc mai mare de demență la vârste înaintate. Ce au descoperit cercetătorii…

De ce ar fi scăzut valoarea nutritivă a alimentelor

Una dintre explicațiile analizate în raport este deteriorarea calității solului. Practicile agricole orientate în special spre obținerea unor recolte mai mari, precum și selecția soiurilor pentru productivitate, ar putea contribui la reducerea concentrației anumitor minerale din plante.

Agricultura modernă a reușit să crească semnificativ producția de cereale, însă cantitatea de hrană obținută nu reflectă întotdeauna și valoarea sa nutritivă. Astfel, un kilogram de produs agricol poate asigura un aport diferit de minerale față de unul provenit din culturi mai vechi.

Raportul Deep Science Ventures, intitulat Hollow Harvests, susține că securitatea alimentară nu ar trebui evaluată exclusiv în funcție de volumul recoltelor și de numărul de calorii produse, ci și în funcție de nutrienții pe care alimentele îi furnizează.

Autorii estimează că, în anumite scenarii, aproximativ cinci milioane de adulți de vârstă activă din Marea Britanie ar putea ajunge sub pragurile considerate adecvate pentru aportul unor micronutrienți. Este vorba despre o estimare bazată pe modelare, nu despre un număr confirmat de persoane diagnosticate cu deficiențe.

Fierul, potasiul și seleniul, printre nutrienții care ridică semne de întrebare

Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul în organism. Un aport insuficient poate provoca anemie, oboseală și dificultăți de concentrare, iar în cazurile severe poate afecta sănătatea cardiovasculară. Femeile aflate la vârsta fertilă prezintă un risc mai ridicat de deficit de fier, inclusiv din cauza pierderilor de sânge asociate menstruației. Printre sursele alimentare se numără carnea roșie, leguminoasele și legumele cu frunze verzi.

Potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale și la funcționarea normală a mușchilor și a sistemului nervos. Cartofii, bananele, fasolea și alte legume sunt surse importante ale acestui mineral. Potrivit recomandărilor britanice, adulții ar trebui să consume aproximativ 3.500 de miligrame de potasiu pe zi.

Seleniul susține funcționarea sistemului imunitar și protejează celulele împotriva deteriorării. Necesarul zilnic recomandat în Marea Britanie este de aproximativ 60 de micrograme pentru femei și 75 de micrograme pentru bărbați. Nucile braziliene, peștele, carnea și ouăle pot contribui la asigurarea aportului necesar.

Cercetătorii avertizează că reducerea concentrației acestor nutrienți în unele culturi ar putea face mai dificilă atingerea necesarului zilnic, mai ales pentru persoanele care au deja o dietă săracă în alimente variate.

Cinci milioane de adulți ar putea fi expuși riscului de carențe

Estimarea privind cele cinci milioane de persoane ia în calcul mai multe scenarii legate de scăderea suplimentară a densității nutritive a culturilor și de modificările consumului alimentar. Raportul analizează inclusiv posibilitatea ca medicamentele pentru scăderea în greutate din categoria agoniștilor receptorilor GLP-1 să amplifice problema, deoarece pot reduce cantitatea de alimente consumate.

Dacă o persoană mănâncă mai puțin, calitatea nutrițională a fiecărei porții devine mai importantă. În acest context, alimentele care oferă mai multe vitamine și minerale într-o cantitate redusă ar putea avea un rol tot mai mare în prevenirea carențelor.

Autorii raportului consideră că o creștere a densității nutritive a culturilor cu aproximativ o treime ar putea reduce semnificativ riscul unor deficiențe, fără ca oamenii să fie nevoiți să își schimbe radical dieta. Aceasta este însă o estimare a modelului, nu o garanție că toate carențele ar putea fi prevenite printr-o singură intervenție.

Nu doar agricultura este responsabilă

Nu toți specialiștii consideră că scăderea nutrienților din culturi reprezintă principalul factor care afectează sănătatea populației. Alegerile alimentare rămân o problemă majoră, iar multe persoane nu consumă suficiente fructe și legume, indiferent de conținutul lor nutritiv.

În Marea Britanie, doar aproximativ o treime dintre adulți ating recomandarea de a consuma cinci porții de fructe și legume pe zi, potrivit datelor citate în materialele despre raport. În plus, prețurile ridicate ale alimentelor proaspete îi pot determina pe unii consumatori să aleagă produse mai ieftine, dar mai puțin echilibrate din punct de vedere nutrițional.

Consumul frecvent de alimente ultraprocesate și o dietă lipsită de diversitate pot contribui, la rândul lor, la aportul insuficient de vitamine și minerale. Prin urmare, valoarea nutritivă a culturilor agricole este doar una dintre piesele unei probleme mai ample.

Ce soluții propun cercetătorii

Printre măsurile sugerate se numără îmbunătățirea sănătății solului, folosirea unor practici agricole care susțin refacerea nutrienților și dezvoltarea unor soiuri selectate nu doar pentru productivitate, ci și pentru valoarea nutritivă.

Cultivarea plantelor care contribuie la refacerea solului și adoptarea unor metode agricole mai prietenoase cu mediul ar putea ajuta la îmbunătățirea calității recoltelor. Totuși, efectele diferă în funcție de cultură, condițiile de sol și tehnicile folosite, iar agricultura ecologică nu garantează automat un conținut mai mare de nutrienți.

Cercetătorii solicită, de asemenea, mai multă atenție din partea autorităților pentru măsurarea și monitorizarea valorii nutritive a alimentelor, precum și politici care să faciliteze accesul populației la produse proaspete și la o alimentație echilibrată.

Sursă foto – High-Fliers / Envato