Menopauza precoce, asociată cu un diagnostic mai timpuriu de Alzheimer, conform unui studiu recent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vârsta la care o femeie ajunge la menopauză ar putea avea legătură cu sănătatea creierului chiar și după câteva decenii. Un nou studiu realizat pe 2.603 femei în vârstă, urmărite timp de până la 18 ani, arată că menopauza instalată mai devreme a fost asociată cu un declin cognitiv mai rapid, o diagnosticare mai timpurie a bolii Alzheimer și anumite modificări structurale ale creierului.

Una dintre cele mai interesante constatări a apărut în cazul femeilor care au trecut prin menopauză naturală: cele la care aceasta s-a instalat mai devreme au acumulat mai rapid leziuni ale substanței albe observabile la investigațiile RMN.

Cercetarea, realizată de specialiști de la University of California San Francisco, Rush University Medical Center și University of Michigan, a fost publicată în JAMA Network Open.

Recomandări

Pandemia de COVID-19 ne-a schimbat personalitatea? Ce arată un studiu despre felul în care ne-am modificat…

Vânătăile inexplicabile la copii: când ar trebui să te îngrijoreze că ar indica o problemă de…

Peste 2.600 de femei au fost urmărite timp de până la 18 ani

Cercetătorii au folosit date provenite din două proiecte de lungă durată dedicate îmbătrânirii: Religious Orders Study și Rush Memory and Aging Project.

Cele 2.603 participante aveau, în medie, aproximativ 78 de ani la momentul intrării în studiu și nu aveau demență cunoscută la înscriere.

Femeile au fost supuse anual unor evaluări clinice și unor teste neuropsihologice. Cercetătorii au putut astfel urmări evoluția funcției cognitive generale, dar și a unor capacități specifice, precum memoria episodică, memoria semantică, memoria de lucru, viteza perceptivă și abilitățile vizual-spațiale.

Un grup de 774 de femei a efectuat în mod repetat investigații RMN cerebral, iar pentru 1.287 de participante au existat date neuropatologice obținute după deces.

Menopauza mai timpurie, asociată cu un declin mai rapid al memoriei

Rezultatele au arătat că o vârstă mai mică la menopauză a fost asociată cu un declin mai rapid al funcției cognitive generale.

Legătura a fost observată în special în cazul memoriei episodice – capacitatea de a ne aminti evenimente și experiențe personale.

Pentru memoria semantică și memoria de lucru, cercetătorii au observat tendințe în aceeași direcție, dar rezultatele nu au rămas semnificative după corecțiile statistice aplicate pentru comparații multiple. Nu au fost identificate asocieri pentru viteza perceptivă sau abilitățile vizual-spațiale.

Cercetarea sugerează astfel că momentul menopauzei ar putea rămâne asociat cu anumite traiectorii ale îmbătrânirii cognitive mult timp după încheierea perioadei reproductive.

Cu 10 ani mai devreme, aproape 1,8 ani mai puțin fără un diagnostic de Alzheimer

Cercetătorii au analizat și momentul apariției diagnosticului clinic de boală Alzheimer. În întreaga cohortă, menopauza la o vârstă mai mică a fost asociată cu un timp mai scurt până la diagnosticul bolii Alzheimer.

Autorii au calculat că o diferență de 10 ani în vârsta instalării menopauzei corespundea unei apariții a diagnosticului de Alzheimer cu aproximativ 2% mai rapide.

La vârsta medie de diagnosticare a bolii Alzheimer în această cohortă, de 88,4 ani, acest lucru s-ar traduce prin aproximativ 1,8 ani mai puțin fără un diagnostic de Alzheimer pentru o femeie care a ajuns la menopauză cu 10 ani mai devreme.

Această estimare nu înseamnă însă că fiecare femeie care intră mai devreme la menopauză va dezvolta Alzheimer sau că boala va apărea obligatoriu cu 1,8 ani mai devreme.

Modificări importante observate în substanța albă a creierului

Una dintre cele mai puternice asocieri identificate de cercetători a privit hiperintensitățile substanței albe, zone care apar luminoase pe anumite imagini RMN și care sunt considerate markeri ai afectării substanței albe, adesea legați de boala cerebrală a vaselor mici și de îmbătrânirea vasculară.

În rândul femeilor care au trecut prin menopauză naturală, instalarea acesteia la o vârstă mai mică a fost asociată cu o acumulare semnificativ mai rapidă a acestor modificări la vârste înaintate.

Estimările cercetătorilor arată că o femeie care a ajuns la menopauză naturală cu cinci ani mai devreme ar putea acumula, pe parcursul unui deceniu, un volum cu aproximativ 15% mai mare de hiperintensități ale substanței albe decât o femeie similară care a intrat mai târziu la menopauză.

Aceasta a fost cea mai puternică asociere dintre rezultatele structurale analizate.

Menopauza naturală și cea chirurgicală nu au avut aceleași rezultate

Un aspect important al cercetării este că oamenii de știință au separat menopauza spontană de cea chirurgicală.

Asocierea puternică dintre menopauza mai timpurie și acumularea hiperintensităților substanței albe a apărut în cazul menopauzei naturale, dar nu și în grupul cu menopauză chirurgicală.

În schimb, în analizele privind diagnosticul de Alzheimer au existat diferențe între cele două grupuri, unele dintre asocierile privind instalarea mai rapidă a bolii fiind mai evidente la femeile cu menopauză chirurgicală.

Autorii consideră că aceste diferențe arată că relația dintre hormonii ovarieni și îmbătrânirea creierului este complexă și nu poate fi explicată printr-un singur mecanism.

Estrogenul ar putea fi una dintre piesele puzzle-ului

Menopauza marchează reducerea producției ciclice de hormoni ovarieni, în special estrogeni.

Estrogenii au numeroase efecte la nivelul creierului, fiind implicați în plasticitatea sinaptică, funcționarea mitocondriilor, mielinizare și reglarea proceselor neuroimune.

O expunere mai scurtă la hormonii ovarieni de-a lungul vieții este una dintre ipotezele care ar putea explica asocierea dintre menopauza mai timpurie și o vulnerabilitate cerebrală mai mare la vârste înaintate. Studiul actual nu demonstrează însă mecanismul biologic prin care apar aceste diferențe.

Menopauza timpurie nu înseamnă automat Alzheimer

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Cercetarea este observațională și nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect.

Vârsta menopauzei și tipul acesteia au fost raportate de participante, ceea ce poate introduce erori de memorie. În plus, peste 92% dintre femeile din cohortă erau albe non-hispanice, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor la populații mai diverse.

Autorii nu susțin că menopauza mai timpurie reprezintă un diagnostic sau o sentință privind apariția demenței. Ei propun însă ca vârsta menopauzei să fie privită ca un posibil marker identificabil încă de la mijlocul vieții, care ar putea contribui în viitor la evaluarea personalizată a riscului neurologic.

Mesajul principal al cercetării este că momentul în care se încheie perioada reproductivă ar putea avea legături cu sănătatea creierului care persistă timp de decenii. Iar identificarea acestor legături mai devreme ar putea deschide o fereastră importantă pentru cercetarea strategiilor de prevenție înainte ca modificările cognitive sau structurale să devină evidente.

Sursă foto: Shutterstock