Dormitul într-o cameră cât mai întunecată ar putea avea beneficii care merg dincolo de calitatea somnului. Un nou studiu de amploare arată că expunerea la lumină în timpul nopții este asociată cu modificări subtile, dar potențial dăunătoare ale structurii și funcționării inimii, chiar și atunci când nivelul luminii este relativ redus.
Cercetarea, realizată de specialiști de la Tulane University și publicată în European Heart Journal, a analizat datele a peste 11.000 de persoane. Este primul studiu care investighează cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică cardiovasculară modul în care expunerea personală la lumină pe timpul nopții este asociată cu structura și funcția inimii.
Rezultatele vin după ce cercetări anterioare au asociat lumina nocturnă cu un risc mai mare de boală coronariană, infarct, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.
Studiul a inclus 11.071 de participanți din UK Biobank, care nu aveau boli cardiovasculare la începutul cercetării.
Între 2013 și 2015, aceștia au purtat timp de șapte zile la încheietura mâinii dispozitive prevăzute cu senzori capabili să măsoare atât mișcarea, cât și expunerea la lumină.
Aproximativ trei ani mai târziu, participanții au efectuat investigații de rezonanță magnetică cardiovasculară, care le-au permis cercetătorilor să examineze în detaliu structura și funcționarea inimii.
Oamenii de știință au urmărit expunerea la lumină de peste 3 lux în timpul perioadei nocturne. Trei lux reprezintă un nivel redus de iluminare, ceea ce înseamnă că nu este nevoie neapărat de o cameră puternic luminată pentru ca organismul să perceapă lumina.
Sursele pot include lumina stradală care pătrunde prin perdele sau jaluzele, lumina unui ceas electronic ori LED-urile diferitelor aparate din dormitor.
Diferențele identificate prin investigațiile cardiace au fost mici, dar măsurabile. Comparativ cu persoanele care dormeau în cele mai întunecate condiții, participanții cu cea mai mare expunere nocturnă la lumină aveau o masă a ventriculului stâng cu 2,4% mai mare, după ajustarea în funcție de înălțime.
În același timp, grosimea medie a peretelui cardiac era cu aproximativ 1,5% mai mare, iar fracția de contracție miocardică era cu 1,9% mai mică.
Cercetătorii au găsit modificări și în capacitatea mușchiului cardiac de a se deforma în timpul contracției. De asemenea, au fost observate asocieri nefavorabile la nivelul ventriculului drept și al atriului stâng.
Acest proces de modificare a structurii și funcției inimii este cunoscut sub numele de remodelare cardiacă.
O altă parte a cercetării a analizat legătura dintre lumina nocturnă și apariția bolilor cardiovasculare. Pentru această analiză au fost incluse date de la 73.286 de persoane, urmărite timp de până la aproximativ zece ani.
Comparativ cu persoanele fără expunere la lumină peste pragul analizat, participanții din categoria cu cea mai mare expunere au avut un risc cu 29% mai mare de insuficiență cardiacă și cu 15% mai mare de fibrilație atrială.
Riscul de infarct miocardic a fost cu 24% mai mare, iar cel de accident vascular cerebral cu 33% mai mare. Cercetătorii au identificat și un risc cu 26% mai mare de mortalitate cardiovasculară.
Aceste procente reprezintă creșteri ale riscului relativ și nu înseamnă că aceste boli vor apărea la toate persoanele care dorm cu lumină.
Una dintre explicații este legată de ritmul circadian, ceasul biologic intern care coordonează numeroase funcții ale organismului.
Lumina este unul dintre cele mai importante semnale prin care corpul diferențiază ziua de noapte. Expunerea la lumină în perioada în care organismul se așteaptă la întuneric poate perturba acest sistem.
Cercetările anterioare au arătat că lumina nocturnă poate suprima producția de melatonină, hormon important pentru reglarea ciclului somn-veghe.
În noul studiu, între 24% și 49% din asocierile observate între lumina nocturnă și modificările cardiace au fost mediate statistic de durata mai scurtă a somnului.
Autorii arată însă că somnul nu explică întreaga asociere. Dereglarea ritmului circadian poate influența și activitatea sistemului nervos simpatic, tensiunea arterială, procesele inflamatorii și metabolismul.
Există o limită importantă. Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra că lumina din dormitor a provocat direct modificările inimii sau evenimentele cardiovasculare.
Participanții au purtat senzorii numai șapte zile, iar dispozitivele au măsurat intensitatea luminii, nu și spectrul acesteia. Prin urmare, studiul nu poate stabili dacă anumite tipuri de lumină, precum cea produsă de LED-uri, sunt mai nocive decât altele.
În plus, participanții UK Biobank sunt predominant albi și, în general, mai sănătoși decât populația generală, ceea ce limitează posibilitatea de a aplica rezultatele tuturor populațiilor.
Sursă foto: Shutterstock