De ce ni se face pielea de găină când ascultăm muzică? Ce se întâmplă în creier și în organism

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ai ascultat vreodată o melodie și, fără să îți dai seama, ai simțit un fior pe șira spinării? Poate a fost refrenul preferat, o voce care te emoționează, o piesă asociată cu o amintire sau chiar momentul în care orchestra intră într-o anumită secțiune.

Uneori, reacția este atât de puternică încât apare ceea ce numim în mod obișnuit „piele de găină”: firele de păr se ridică, apare un fior pe corp, se schimbă ritmul respirației și poate crește pulsul.

Fenomenul este cunoscut în literatura științifică sub denumirea de music-induced chills, chills sau frisson. Cercetările au arătat că aceste episoade sunt asociate cu o creștere a activării sistemului nervos autonom și cu activarea unor regiuni cerebrale implicate în recompensă și emoție.

Recomandări

Cât de des trebuie spălate pernele pe care dormim? De ce fața de pernă nu le…

Ce faci după diagnosticul de hernie cervicală? Dr. Rareș Nechifor explică | CSID Talks #5

Cu alte cuvinte, atunci când o melodie îți dă fiori, creierul și corpul reacționează împreună.

Citește și: Ce este „pielea de găină”, de fapt: O încercare eșuată a corpului tău de a părea fioros

„Pielea de găină” nu apare doar când ne este frig

Din punct de vedere fiziologic, fenomenul are legătură cu un mecanism numit piloerecție.

Mușchii mici aflați la baza firelor de păr se contractă, iar firele se ridică. Această reacție poate apărea atunci când ne este frig, dar și în anumite stări emoționale intense.

În cazul muzicii, nu temperatura este cea care declanșează reacția.

Este activarea emoțională.

Studiile asupra „chills” provocate de muzică au arătat creșteri ale activității sistemului nervos simpatic, inclusiv modificări ale conductanței pielii, indicator al activării fiziologice.

De ce o melodie poate provoca o reacție fizică

Creierul nu procesează muzica doar ca pe un șir de sunete.

O melodie poate activa simultan sisteme implicate în:

emoție, memorie, anticipare, recompensă și procesarea sunetului.

Atunci când toate aceste sisteme sunt implicate puternic, experiența poate deveni atât de intensă încât se produce o reacție corporală observabilă.

Un studiu PET devenit unul dintre experimentele clasice din domeniu a arătat că momentele de „chills” provocate de muzica preferată au fost asociate cu activarea unor regiuni ale creierului implicate în sistemul de recompensă, inclusiv striatul ventral.

Dopamina este implicată

Una dintre cele mai interesante descoperiri este legătura dintre muzică și dopamină, neurotransmițător implicat în procese precum recompensa, motivația și anticiparea.

Cercetările au arătat eliberare de dopamină în regiuni ale striatului în timpul experiențelor muzicale intens plăcute. Un studiu farmacologic a găsit, de asemenea, că modificarea transmisiei dopaminergice poate schimba răspunsul de plăcere și apariția „chills” la muzică.

Asta nu înseamnă că „pielea de găină = dopamină”.

Este mai corect să spunem că experiența intens plăcută a muzicii implică circuitele de recompensă, în care dopamina are un rol important.

De ce fiorul apare exact într-un anumit moment al melodiei

Probabil ai observat că nu îți face pielea de găină pe toată durata unei piese.

De multe ori, reacția apare într-un moment foarte precis:

• când începe refrenul;
• când intră instrumentele;
• când vocea urcă;
• când apare o schimbare neașteptată de armonie;
• când se produce un crescendo;
• când revine o temă muzicală pe care o așteptai.

Creierul este foarte bun la anticiparea tiparelor muzicale.

Atunci când ceea ce urmează este anticipat și apoi apare exact la momentul potrivit sau într-o variantă neașteptată, diferența dintre așteptare și ceea ce auzim poate intensifica experiența emoțională.

Cercetările asupra muzicii și recompensei au arătat că atât anticiparea, cât și experiența de vârf pot implica sisteme dopaminergice și regiuni distincte ale circuitului de recompensă.

De ce și surpriza poate produce fiori

Creierului îi place predictibilitatea, dar muzica ar fi foarte plictisitoare dacă totul ar fi perfect previzibil.

O melodie interesantă alternează, într-un anumit grad, între ceea ce ne așteptăm să auzim și ceea ce nu ne așteptăm.

O schimbare armonică neașteptată, o pauză bruscă sau intrarea unei voci după câteva secunde de liniște poate crește intensitatea emoțională.

Un studiu asupra răspunsului la „chills” a arătat că manipularea unor secțiuni muzicale asociate cu aceste reacții le poate reduce frecvența, sugerând că structura locală a muzicii contribuie la apariția lor.

De ce muzica familiară produce atât de des această reacție

Nu este obligatoriu ca piesa să fie nouă sau spectaculoasă.

De fapt, muzica personal semnificativă poate fi un declanșator puternic.

Motivul este că o melodie poate fi legată de amintiri, persoane, perioade din viață și experiențe emoționale.

Când o ascultăm din nou, nu procesăm doar sunetele.

Activăm și o parte din contextul asociat acelei muzici.

De aceea, o piesă poate să îți producă un fior de fiecare dată când ajunge la o anumită strofă — poate pentru că acea secțiune a devenit asociată cu o experiență foarte puternică.

De ce o melodie tristă poate produce plăcere

Pare contradictoriu: de ce să ascultăm o melodie tristă și să ne simțim bine?

Cercetările arată că reacțiile emoționale la muzică pot conține simultan mai multe componente. În studiile asupra „chills”, participanții au descris experiența ca fiind plăcută, dar uneori asociată în același timp cu tristețe sau nostalgie.

Asta arată că emoțiile nu funcționează întotdeauna ca niște categorii separate.

Poți simți tristețe și plăcere în același timp.

Iar muzica este unul dintre cele mai bune exemple ale acestei combinații.

De ce unele persoane au pielea de găină mai des decât altele

Nu toată lumea experimentează „music chills” cu aceeași frecvență.

Preferințele muzicale, familiaritatea cu piesa, personalitatea, experiențele personale și gradul de implicare emoțională pot influența reacția.

În plus, pentru ca o melodie să provoace un răspuns intens, probabil contează și cât de multă semnificație are pentru persoana respectivă.

Un studiu experimental a constatat că răspunsurile de tip „chills” apar mai ales în cazul muzicii alese și apreciate personal, nu pur și simplu la orice stimul auditiv.

Asta explică de ce o piesă poate lăsa pe cineva complet indiferent și poate provoca altcuiva fiori instantaneu.

Ce se întâmplă cu pulsul și respirația

Pielea nu este singura parte a corpului care reacționează.

În timpul „chills” muzicale au fost observate modificări ale mai multor parametri fiziologici.

Unele studii au raportat creșterea ritmului cardiac, modificări ale respirației și creșterea activității electrodermale a pielii.

Un studiu publicat în Scientific Reports a observat că „chills” au fost asociate cu o activare mai mare a sistemului nervos simpatic, în timp ce o altă formă de reacție emoțională la muzică — plânsul sau senzația de nod în gât — a avut un profil fiziologic diferit.

Asta înseamnă că organismul poate trece, pentru câteva secunde, printr-o stare de activare fiziologică intensă.

De ce apare senzația de „fior pe șira spinării”

Senzația de fior este foarte apropiată de ceea ce cercetătorii numesc „shivers”.

Este o experiență corporală raportată frecvent în timpul reacțiilor emoționale intense la muzică.

Nu există însă un singur traseu anatomic care să poată fi numit „centrul fiorului”.

Este mai degrabă rezultatul interacțiunii dintre sistemele cerebrale care procesează sunetul, recompensa și emoția și răspunsul sistemului nervos autonom.

De aceea, fiorul poate începe în zona cefei sau a spatelui și apoi poate fi perceput pe brațe și în alte zone ale corpului.

De ce uneori simți și un nod în gât sau îți dau lacrimile

Muzica poate produce mai multe forme de reacție emoțională intensă.

Uneori apare „pielea de găină”.

Alteori apare o senzație de nod în gât, lacrimi sau chiar plâns.

Aceste reacții nu sunt neapărat identice din punct de vedere fiziologic. Un studiu care a comparat direct „chills” cu lacrimile produse de muzică a arătat diferențe în activitatea fiziologică, deși ambele experiențe au fost asociate cu plăcerea.

Așadar, „m-a luat cu fiori” și „mi-au dat lacrimile” pot fi două răspunsuri diferite la aceeași melodie.

Muzica poate activa și amintiri foarte puternice

Unul dintre motivele pentru care anumite cântece sunt atât de puternice emoțional este legătura lor cu memoria autobiografică.

O melodie auzită într-o perioadă importantă din viață poate deveni asociată cu acea perioadă.

Ani mai târziu, câteva secunde din cântec pot reactiva o experiență, o atmosferă sau o stare emoțională.

În acest caz, fiorul nu este produs doar de sunet.

Este produs de sunet + memorie + semnificație personală + anticiparea muzicală.

De ce este reacția atât de rapidă

Uneori, pielea de găină apare în câteva secunde.

Asta se întâmplă pentru că reacția emoțională la muzică nu necesită un proces deliberat de tipul:

„Aceasta este o melodie care îmi place, deci acum ar trebui să mă emoționez.”

Creierul poate răspunde foarte rapid la caracteristicile sonore și la semnificația lor personală.

Cercetările asupra emoțiilor muzicale arată că reacțiile fiziologice la muzică pot apărea automat și pot implica rapid sistemul nervos autonom.

De aceea, uneori simți fiorul înainte să apuci să îți dai seama exact ce te-a emoționat.

Este un semn că ești mai sensibil emoțional?

Nu neapărat.

Faptul că ai frecvent pielea de găină ascultând muzică nu este un diagnostic și nu înseamnă automat că ești „hipersensibil”.

Poate indica pur și simplu că anumite caracteristici muzicale au o valoare emoțională foarte mare pentru tine.

La fel, faptul că cineva nu simte aproape niciodată fiori la muzică nu înseamnă că nu are emoții sau că este mai puțin empatic.

Răspunsul variază mult între persoane.

De ce uneori ți se face pielea de găină și la un film

Fenomenul nu este exclusiv muzical.

„Chills” pot apărea și în timpul unor scene cinematografice intense, în fața unor peisaje impresionante sau în alte situații cu încărcătură emoțională puternică. Muzica este însă unul dintre cei mai ușor de studiat stimuli pentru acest tip de reacție.

În filme, combinația dintre imagine, poveste, muzică și anticiparea a ceea ce urmează poate face reacția și mai puternică.

De ce poate fi plăcut să avem „fiori”

La prima vedere, pielea de găină pare doar un reflex corporal.

Dar în context muzical, ea apare adesea exact în momentele de maximă plăcere emoțională.

Studiile au asociat „chills” cu activarea sistemelor de recompensă și cu o creștere a activării fiziologice.

Practic, creierul primește simultan două tipuri de informații:

„Acest lucru este foarte intens” și „Acest lucru îmi place”.

Combinația dintre excitația fiziologică și plăcere este ceea ce face fenomenul atât de interesant.

De ce o melodie nu trebuie să fie „bună obiectiv” pentru a produce fiori

Nu există o melodie universală care să producă tuturor această reacție.

Același cântec poate fi extraordinar pentru o persoană și complet neutru pentru alta.

Ceea ce contează este și relația individuală cu muzica.

Cercetările arată că răspunsurile de tip „chills” sunt puternic legate de muzica preferată și de reacția personală la aceasta.

De aceea, o melodie care pentru tine este „doar o melodie” poate fi cântecul care îi provoacă altcuiva imediat piele de găină și un nod în gât.

Pielea de găină este, de fapt, o reacție emoțională a întregului organism

Atunci când o melodie ne provoacă fiori, nu reacționează doar pielea.

Creierul procesează simultan sunetul, predicțiile muzicale, recompensa și emoția. Sistemul nervos autonom răspunde prin modificări ale pulsului, respirației și activității pielii, iar mușchii mici de la baza firelor de păr se contractă, producând binecunoscuta „piele de găină”.

De aceea, un refren de câteva secunde poate produce o reacție pe care nu o putem controla voluntar.

Nu doar auzi muzica. O parte din creierul tău o anticipează, o compară cu ceea ce știe deja, îi atribuie o semnificație și reacționează la ea — iar uneori corpul răspunde înainte ca tu să poți pune în cuvinte emoția.

Acel fior pe șira spinării este una dintre cele mai vizibile dovezi că muzica nu este procesată doar ca sunet. Pentru creier, ea poate deveni simultan memorie, recompensă, anticipare și emoție.

Foto: Shutterstock