Cuvintele pe care Cuviosul Paisie Aghioritul îi îndeamnă pe credincioși să le evite: „Este tot blestem”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O vorbă spusă la nervi poate părea neînsemnată, mai ales atunci când vine după o nedreptate. În perspectiva duhovnicească a Cuviosului Paisie Aghioritul, însă, există expresii care merită privite cu mai multă atenție, chiar dacă sunt folosite în mod obișnuit și par, la prima vedere, inofensive.

Cuvintele care nu trebuie rostite

Printre acestea se află formularea „Dumnezeu să le răsplătească!”, pe care oamenii o pot rosti atunci când consideră că au fost nedreptățiți, vorbiți de rău sau tratați incorect. Pentru călugărul athonit, problema nu este doar forma cuvintelor, ci intenția care se poate afla în spatele lor.

În învățăturile sale, Cuviosul Paisie Aghioritul atrăgea atenția asupra diferenței dintre iertarea sinceră și dorința ascunsă ca cel care a greșit să primească o pedeapsă.

Recomandări

Alarmă NASA: locurile de pe Pământ unde căldura extremă ar putea face viața imposibilă în următorii…

Băutura aparent banală care poate pune presiune pe sănătatea arterelor. Cardiologii atrag atenția asupra consumului zilnic

Expresia „Dumnezeu să le răsplătească!” poate suna ca o renunțare la răzbunarea personală, însă, în interpretarea sa, poate ascunde tocmai dorința ca Dumnezeu să intervină împotriva celui care a făcut răul. De aceea, Paisie Aghioritul o descria drept un „blestem politicos” și considera că o asemenea atitudine nu este în acord cu modelul de iubire și iertare propus de Hristos.

În centrul învățăturii sale se află ideea că omul nedreptățit nu trebuie să transforme suferința într-o dorință de pedepsire a celuilalt. În locul acesteia, el recomandă iertarea și rugăciunea.

Ce spune despre oamenii care sunt vorbiți de rău

Paisie Aghioritul vorbea și despre situațiile în care o persoană este clevetită sau nedreptățită, inclusiv atunci când acuzațiile sunt nedrepte sau pornesc din răutate.

În asemenea cazuri, sfatul său era ca omul să nu caute cu orice preț să se îndreptățească, mai ales atunci când nedreptatea îl privește doar pe el. În locul replicii sau al dorinței de răzbunare, el propunea iertarea sinceră și rugăciunea.

Această abordare nu înseamnă că nedreptatea ar trebui considerată bună sau că omul nu are voie să se apere în situații grave. Accentul pus de călugărul athonit este unul duhovnicesc: felul în care reacționează omul la răul primit poate deveni, la rândul său, o probă a propriului caracter.

Iertarea nu înseamnă să justifici răul

Una dintre ideile importante care se desprind din această perspectivă este diferența dintre iertare și justificare.

A ierta nu presupune să afirmi că nedreptatea nu a existat sau că un comportament greșit trebuie acceptat. Înseamnă, în primul rând, să nu lași resentimentul și dorința de răzbunare să devină centrul propriei vieți.

Pentru Paisie Aghioritul, adevărata dificultate apare tocmai aici. Este ușor să vorbești despre iertare atunci când nu ai fost rănită. Devine însă mult mai greu să nu răspunzi cu aceeași monedă atunci când ai fost umilită, judecată sau nedreptățită.

De aceea, el punea accent pe rugăciune și pe răbdare, considerând că acestea îl pot ajuta pe om să treacă printr-o astfel de încercare fără să se lase dominat de mânie.

Nedreptatea poate deveni o încercare sufletească

În perspectiva Cuviosului Paisie, oamenii care judecă sau nedreptățesc pot ajunge, fără să își dea seama, să ofere celuilalt o ocazie de a exersa răbdarea, iertarea și desprinderea de orgoliu.

Aceasta nu schimbă natura nedreptății și nici nu justifică răul făcut. Sensul este unul strict duhovnicesc: felul în care alegi să răspunzi poate avea o importanță mai mare pentru propria evoluție sufletească decât fapta celui care te-a rănit.

În loc să spună „Dumnezeu să le răsplătească!”, credinciosul este îndemnat să se roage pentru puterea de a suporta încercarea și de a nu răspunde răului printr-un alt rău.

Lecția din spatele unei expresii folosite zi de zi

Învățătura lui Paisie Aghioritul pornește de la o idee simplă, dar dificil de aplicat: cuvintele nu pot fi desprinse complet de intenția celui care le rostește.

O formulare aparent politicoasă poate ascunde mânie, resentiment sau dorința ca celălalt să fie pedepsit. De aceea, în locul unei cereri indirecte de „răsplată”, călugărul athonit recomandă iertarea și rugăciunea.

Pentru creștin, spune această perspectivă, adevărata măsură a iubirii nu este felul în care se poartă cu cei care îi fac bine, ci felul în care reușește să răspundă atunci când este rănit.

Sursă foto – deeangelo60141735 / Envato