Avertismentul cercetătorilor: peștele ambalat în plastic poate absorbi substanțe chimice nedorite. Ce arată un studiu recent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Peștele este considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente, fiind o sursă excelentă de proteine, acizi grași Omega-3 și vitamine. Însă un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Environment International atrage atenția asupra unui aspect mai puțin cunoscut: modul în care este păstrat poate influența cantitatea de substanțe chimice la care suntem expuși.

Cercetătorii au descoperit că peștele depozitat în anumite ambalaje din plastic poate absorbi compuși chimici proveniți din materialul de ambalare. Fenomenul apare atât în timpul păstrării la frigider, cât și în timpul congelării, iar cantitatea de substanțe transferate depinde de tipul ambalajului, durata depozitării și chiar de conținutul de grăsime al peștelui.

Specialiștii subliniază că descoperirea nu înseamnă că oamenii trebuie să renunțe la consumul de pește, ci că este important să înțelegem mai bine cum contribuie materialele care intră în contact cu alimentele la expunerea zilnică la diferiți compuși chimici.

Recomandări

Vedete care au învins cancerul în stadii avansate. Poveștile unor diagnostice care păreau fără speranță

Când se poate mânca pește în Postul Adormirii Maicii Domnului?

Ce au analizat cercetătorii

Studiul a urmărit modul în care mai multe substanțe utilizate în fabricarea ambalajelor din plastic migrează către pește în timpul depozitării.

Experimentele au fost realizate pe trei specii consumate frecvent: somon, ton și merluciu.

Produsele au fost păstrate în condiții similare celor întâlnite în gospodării: la 2°C timp de 48 de ore sau congelate la -18°C timp de 30 de zile. La final, cercetătorii au analizat cantitatea de substanțe chimice transferată din ambalaj în aliment.

Ce substanțe au fost identificate

Oamenii de știință au urmărit patru categorii importante de compuși utilizați în industria materialelor plastice:

• ftalați;
• plastifianți non-ftalați;
• esteri organofosfați;
• bisfenoli, inclusiv bisfenolul A (BPA).

Acești compuși sunt folosiți pentru a conferi flexibilitate, rezistență și alte proprietăți materialelor plastice. Analizele au confirmat că mai multe dintre aceste substanțe au migrat din ambalaj în pește în timpul depozitării.

Peștele gras absoarbe mai ușor anumite substanțe

Un rezultat important al cercetării este faptul că tipul de pește influențează cantitatea de compuși care migrează din ambalaj.

Speciile bogate în grăsimi, precum somonul, au absorbit mai ușor anumite substanțe lipofile, deoarece acestea se dizolvă mai bine în grăsimi.

În schimb, peștii cu un conținut mai mare de apă au favorizat migrarea altor compuși, cum sunt bisfenolii. Acest lucru arată că nu doar ambalajul contează, ci și caracteristicile alimentului depozitat.

Congelarea nu oprește transferul substanțelor

Mulți consumatori cred că temperaturile foarte scăzute împiedică orice schimb între ambalaj și aliment. Rezultatele studiului arată însă că migrarea unor compuși continuă și în timpul congelării.

În cazul anumitor ftalați, nivelurile detectate au fost chiar mai ridicate după perioada de congelare decât după păstrarea la frigider.

Acest lucru demonstrează că nu doar încălzirea alimentelor în recipiente din plastic poate favoriza transferul substanțelor chimice, ci și depozitarea îndelungată.

Ce spun autorii despre riscurile pentru sănătate

Cercetătorii au evaluat și nivelul de expunere pentru adulți, copii și sugari.

Concluzia lor este că peștele ambalat în plastic contribuie la aportul alimentar de plastifianți și bisfenoli, însă studiul nu demonstrează că simplul consum al acestor produse produce automat efecte negative asupra sănătății.

Totuși, oamenii de știință atrag atenția că expunerea cumulativă la aceste substanțe, provenită din mai multe surse alimentare și din mediul înconjurător, merită analizată în continuare.

De ce sunt urmărite aceste substanțe

În ultimii ani, bisfenolii și o parte dintre plastifianți au intrat în atenția cercetătorilor deoarece unele studii i-au asociat cu efecte asupra sistemului endocrin, metabolismului și funcției de reproducere.

Nu toate substanțele din aceste categorii prezintă același risc, iar efectele depind de cantitatea absorbită și de durata expunerii.

Din acest motiv, autoritățile europene și internaționale reevaluează periodic utilizarea acestor compuși în materialele destinate contactului cu alimentele.

Cum poți reduce expunerea

Specialiștii nu recomandă evitarea consumului de pește, deoarece beneficiile sale nutriționale sunt bine demonstrate.

În schimb, ei sugerează câteva măsuri simple:

• transferă peștele într-un recipient din sticlă sau inox dacă nu îl gătești imediat;
• evită păstrarea alimentelor în ambalajul original mai mult decât este necesar;
• nu încălzi alimentele în recipiente din plastic care nu sunt destinate acestui scop;
• respectă recomandările producătorului privind depozitarea produselor.

Concluzia cercetătorilor

Noul studiu nu schimbă recomandările privind consumul de pește, care rămâne unul dintre cele mai valoroase alimente dintr-o dietă echilibrată.

În schimb, cercetarea scoate în evidență faptul că ambalajele alimentare pot reprezenta o sursă suplimentară de expunere la anumite substanțe chimice și că sunt necesare materiale mai sigure și studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele pe termen lung.

Până atunci, câteva gesturi simple, precum mutarea alimentelor în recipiente din sticlă și evitarea depozitării prelungite în plastic, pot contribui la reducerea expunerii inutile la astfel de compuși.

Sursă foto: Shutterstock