Certificatul de handicap permanent, acordat fără reevaluări periodice în anumite cazuri. Cine îl poate obține și care sunt noile reguli

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Persoanele diagnosticate cu afecțiuni ireversibile pot beneficia de un certificat de încadrare în grad de handicap cu valabilitate permanentă, fără a mai fi obligate să revină periodic în fața comisiei pentru reînnoirea documentului. Noile criterii medico-psihosociale, aplicabile din noiembrie 2025, stabilesc însă că simplul diagnostic nu este suficient pentru acordarea acestui drept.

Potrivit legislației actualizate prin Ordinul comun nr. 2.300/1.457/2025, decizia se bazează pe o evaluare complexă, care ia în calcul nu doar boala, ci și impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi, autonomia persoanei și posibilitățile reale de recuperare.

Ce înseamnă, de fapt, un certificat de handicap permanent

Un certificat permanent nu oferă automat un grad grav de handicap și nici toate beneficiile prevăzute de lege. Termenul „permanent” se referă exclusiv la perioada de valabilitate a documentului, ceea ce înseamnă că beneficiarul nu mai este obligat să se prezinte periodic pentru reînnoirea încadrării, atât timp cât nu apar situații care impun o nouă evaluare.

Recomandări

O tânără de 27 de ani credea că este un efect normal al sarcinii, dar medicii…

A murit Adela Mărculescu. Marea actriță a Teatrului Național s-a stins din viață la 88 de…

Gradul de handicap – grav, accentuat, mediu sau ușor – este stabilit separat, în funcție de nivelul afectării funcționale și de criteriile prevăzute de lege.

Diagnosticul nu garantează acordarea certificatului permanent

Specialiștii atrag atenția că două persoane diagnosticate cu aceeași afecțiune pot primi decizii diferite.

Comisia analizează mai mulți factori, printre care:

• stadiul și severitatea bolii;
• gradul de autonomie;
• capacitatea de deplasare și autoservire;
• posibilitatea de comunicare și orientare;
• nevoia de supraveghere;
• răspunsul la tratament;
• șansele reale de recuperare;
• impactul bolii asupra vieții sociale și profesionale.

Astfel, o boală cronică poate fi bine controlată la un pacient, în timp ce la altul produce limitări severe și ireversibile.

În ce situații poate fi acordată valabilitatea permanentă

Certificatul cu termen permanent poate fi emis atunci când deficiențele sunt considerate ireversibile, iar medicina nu oferă perspective reale de recuperare funcțională.

Printre situațiile în care acest lucru poate fi justificat se numără:

• amputările și pierderile anatomice definitive;
• leziunile medulare ireversibile;
• deficiențele neurologice severe;
• orbirea sau deficiențele vizuale permanente, în condițiile prevăzute de criterii;
• surditatea profundă, în anumite cazuri;
• dizabilitățile intelectuale severe;
• boli genetice cu afectare permanentă;
• afecțiuni degenerative avansate;
• sechelele grave după accidente sau accidente vasculare cerebrale;
• afecțiunile psihice severe și rezistente la tratament;
• insuficiențele de organ aflate în stadii ireversibile.

Lista nu este însă una automată, deoarece fiecare caz este analizat individual.

Noile criterii introduse în 2025

Ordinul comun nr. 2.300/1.457/2025 a înlocuit vechile criterii aplicate încă din 2007 și introduce două anexe distincte.

Prima stabilește condițiile de încadrare în grad de handicap, iar cea de-a doua reglementează criteriile pentru acordarea valabilității permanente.

Astfel, autoritățile analizează mai întâi dacă persoana îndeplinește condițiile pentru încadrarea într-un grad de handicap, iar ulterior decid dacă afecțiunea justifică emiterea unui certificat permanent.

Cine stabilește acordarea certificatului

Decizia nu aparține exclusiv medicului specialist.

Procedura presupune evaluarea realizată de serviciile de evaluare complexă, care poate include:

• examinare medicală;
• evaluare psihologică, atunci când este necesară;
• anchetă socială;
• analiza documentelor medicale.

Ulterior, comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap stabilește gradul, perioada de valabilitate și, dacă este cazul, necesitatea unui asistent personal.

Chiar dacă medicul curant recomandă acordarea unui certificat permanent, această recomandare nu este obligatorie pentru comisie.

Ce documente sunt necesare

În general, dosarul trebuie să conțină:

• cererea-tip;
• actul de identitate;
• documentele privind domiciliul;
• referatul medicului specialist;
• scrisoarea medicală;
• biletele de externare;
• investigațiile și analizele relevante;
• documentele privind tratamentele urmate;
• evaluarea psihologică sau psihiatrică, dacă este cazul;
• ancheta socială;
• adeverința de venit;
• certificatul anterior;
• documente privind situația profesională.

Pentru obținerea unui certificat permanent este important ca documentele medicale să evidențieze caracterul ireversibil al afecțiunii și lipsa perspectivelor de recuperare.

De ce poate fi acordat totuși un certificat temporar

Există situații în care chiar și persoanele diagnosticate cu boli cronice primesc un certificat valabil șase luni, un an sau doi ani.

Acest lucru se poate întâmpla dacă:

• tratamentul este încă în desfășurare;
• există șanse de recuperare;
• urmează intervenții medicale;
• boala are o evoluție fluctuantă;
• lipsesc documente care să demonstreze caracterul ireversibil;
• este necesară monitorizarea evoluției funcționale.

Un termen limitat nu înseamnă că diagnosticul este contestat, ci doar că starea trebuie reevaluată.

Certificatul permanent exclude reevaluările?

În mod obișnuit, persoanele care dețin un certificat permanent nu mai sunt chemate periodic pentru reînnoirea documentului.

Totuși, legea permite efectuarea unor verificări în situații speciale, cum ar fi controalele dispuse de autoritățile competente sau cazurile în care există suspiciuni privind documentele depuse.

De asemenea, beneficiarul poate solicita o nouă evaluare dacă starea de sănătate s-a agravat și consideră că i se cuvine un grad superior de handicap.

Certificatul temporar poate deveni permanent

Da. La o evaluare ulterioară, comisia poate decide transformarea unui certificat temporar într-unul permanent dacă documentele medicale demonstrează caracterul definitiv al afecțiunii.

În acest caz, sunt importante:

• istoricul bolii;
• rezultatele investigațiilor recente;
• tratamentele efectuate;
• lipsa perspectivelor de recuperare;
• opinia medicului specialist privind prognosticul;
• descrierea limitărilor funcționale.

Faptul că aceeași persoană a primit mai mulți ani consecutiv același grad de handicap poate constitui un argument, dar nu garantează acordarea termenului permanent.

Ce poate face persoana dacă nu este de acord cu decizia

În cazul în care certificatul este emis cu termen limitat, iar beneficiarul consideră că îndeplinește condițiile pentru valabilitate permanentă, acesta poate formula contestație în termenul prevăzut de lege.

Pentru ca demersul să aibă șanse de succes, contestația trebuie susținută cu documente medicale care demonstrează:

• caracterul ireversibil al afecțiunii;
• lipsa opțiunilor de tratament curativ;
• persistența limitărilor funcționale;
• încadrarea în criteriile prevăzute de legislația în vigoare.

Certificatul de handicap și pensia de invaliditate sunt drepturi diferite

Specialiștii subliniază că certificatul de handicap nu este echivalent cu pensia de invaliditate.

Cele două proceduri aparțin unor sisteme diferite și sunt evaluate de autorități diferite.

Astfel, o persoană poate avea:

• certificat de handicap fără pensie de invaliditate;
• pensie de invaliditate fără certificat de handicap;
• ambele drepturi simultan;
• certificat permanent și o pensie care este supusă unor reguli diferite de reevaluare.

Sursă foto – chormail / Envato