Peste 66% dintre persoanele cu astigmatism raportează dificultăți la condusul pe timp de noapte, potrivit unei meta-analize îngrijorătoare, iar până la 80% descriu apariția halourilor și a fenomenelor de „orbire” temporară în jurul surselor de lumină.
Aceste manifestări pot compromite semnificativ vizibilitatea în condiții deja dificile, crescând riscul de accidente rutiere, avertizează specialiștii: „Astigmatismul, adesea perceput în mod eronat ca o problemă minoră de vedere, poate deveni un factor serios de risc în trafic, mai ales după lăsarea întunericului. Condusul nocturn aduce provocări în plus, iar studiile arată că persoanele cu astigmatism necorectat se confruntă cu dificultăți semnificative în aceste condiții.”, explică dr. Dan Mircea Stănilă, medic primar oftalmolog, în cadrul Spitalului Ofta Total din Sibiu.
Rata mortalității în urma accidentelor rutiere poate fi de până la trei ori mai mare decât în cazul conducerii pe timp de zi, dacă se ține cont de distanțele parcurse, în special în cazul accidentelor cu pietoni, iar accidentele sunt adesea atribuite vizibilității reduse pe timp de noapte, evidențiază aceeași analiza.
Documentul mai precizează și că, din rândul pacienților cu astigmatism miopic la care sa corectat cu laserul defectul de vedere, circa 59% au raportat o ameliorare a problemelor întâmpinate la condusul pe timp de noapte după intervenție.
În practica de zi cu zi din cabinetul de oftalmologie, nu puțini pacienți ajung să descrie, aproape în aceiași termeni, senzația că „vederea nu mai este la fel”.
„Contururile devin ușor neclare, literele par deformate, iar focalizarea necesită efort suplimentar. Uneori, explicația este astigmatismul. Acest viciu de refracție face ca forma globului ocular să nu fie una perfect sferică, ci mai degrabă asemănătoare unui mingi de rugby.”, explică dr. Dan Stănilă.
Din cauza astigmatismului, corneea sau cristalinul nu mai au o curbură uniformă, iar lumina nu se focalizează corect pe retină.
Simptomele astigmatismului pot varia; pacienții descriu o imagine distorsionată sau încețoșată, dificultăți în distingerea formelor, a literelor și cifrelor, dar și probleme de vedere pe timp de noapte. „La acestea se adaugă frecvent cefaleea și oboseala oculară, manifestări care, în timp, ajung să afecteze semnificativ calitatea vieții de zi cu zi.”, specifică dr. Dan Stănilă.
Datele arată și că, în absența corecției, persoanele cu astigmatism pot să experimenteze o scădere semnificativă a calității vieții legate de vedere, un risc crescut de căderi, o diminuare a stării generale de bine și creșterea dependenței de ochelari. În același timp, impactul se extinde și în plan profesional: pacienții cu astigmatism sunt mai predispuși să facă erori la locul de muncă, ceea ce se traduce printr-o scădere a productivității.
Citește și: Ce trebuie să știi despre miopie, astigmatism și hipermetropie. Cum le poți corecta?
Dr. Dan Stănilă subliniază că astigmatismul poate fi corectat eficient prin mai multe metode, în funcție de fiecare caz, de la ochelari și lentile de contact, până la soluții moderne precum lentilele intraoculare torice, lentilele de contact sau chirurgia refractivă corneană laser. Aceasta din urmă reprezintă deja o opțiune de referință pentru persoanele care își doresc independență față de ochelari, grație preciziei și rezultatelor predictibile.
„Încurajez persoanele care recunosc simptomele astigmatismului să se adreseze unui specialist, pentru că există soluții și este dovedit că o vedere mai clară poate crește considerabil calitate vieții”, mai completează medicul.
În practica actuală, rezultatele chirurgiei refractive depășesc adesea așteptările, iar aici tehnologia are un rol cheie: „Ne bazăm pe aparatură de ultimă generație și pe lasere ultraperformante, așa cum este FEMTO Z8 NEO, un laser de top, care permite o ajustare extrem de precisă a corneei. Prin aceste tehnici, pot fi corectate diferite forme de astigmatism – simplu, miopic sau hipermetropic”, adaugă medicul.
Lăsat netratat, astigmatismul nu afectează doar calitatea vieții în ansamblu, ci poate de altfel să favorizeze apariția unor complicații și a altor afecțiuni precum ambliopia (în special la copii), cefalee, sau chiar agravarea altor vicii de refracție preexistente, cum sunt miopia și hipermetropia.
Foto: shutterstock