Nu doar ce mâncăm contează. Ordinea alimentelor din farfurie ar putea influența sănătatea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mult timp, discuțiile despre alimentație sănătoasă s-au concentrat aproape exclusiv pe lista alimentelor consumate: mai multe legume, mai puțin zahăr, proteine de calitate și evitarea exceselor. Cercetări recente și recomandări ale unor specialiști în nutriție sugerează însă că un detaliu aparent simplu ar putea avea un rol important: ordinea în care mâncăm alimentele din aceeași masă.

Conceptul, cunoscut sub numele de „secvențierea alimentelor” sau „meal sequencing”, pornește de la ideea că organismul nu reacționează identic la carbohidrați, proteine și fibre, indiferent de momentul în care sunt consumate. Unele studii au arătat că începerea mesei cu alimente bogate în fibre poate încetini absorbția glucozei și poate reduce creșterile rapide ale glicemiei după masă.

Salata înainte de pâine? Explicația din spatele recomandării

Specialiștii citați în presa internațională recomandă adesea o schemă simplă: mai întâi legumele bogate în fibre, apoi proteinele și grăsimile sănătoase, iar la final carbohidrații precum pâinea, pastele, orezul sau cartofii.

Recomandări

Greșeala pe care mulți români o fac când pornesc aerul condiționat. Ce efecte poate avea asupra…

Persoanele cu ochi gri sunt printre cele mai rare din lume. Ce spun medicii despre această…

De exemplu, la o masă formată din salată, carne și cartofi, ideea este ca primele înghițituri să fie din legume, nu din garnitura bogată în amidon. Fibrele pot forma un „filtru” digestiv care face ca zaharurile din alimente să ajungă mai lent în sânge.

Pentru persoanele care se confruntă cu variații mari ale glicemiei, această strategie ar putea fi deosebit de interesantă. Unele cercetări au observat efecte asupra nivelului zahărului din sânge după masă atunci când carbohidrații sunt consumați la final.

Un truc simplu, fără schimbarea meniului

Unul dintre motivele pentru care metoda a devenit populară este faptul că nu presupune eliminarea unor alimente. Nu cere renunțarea completă la pâine, paste sau desert, ci doar schimbarea succesiunii.

Astfel, o masă obișnuită poate deveni mai echilibrată printr-un obicei mic:

• începe cu legume sau alte surse de fibre;
• continuă cu proteine precum pește, ouă, carne slabă sau leguminoase;
• lasă alimentele bogate în carbohidrați pentru final.

Pe lângă controlul glicemiei, această abordare ar putea contribui și la senzația de sațietate, ceea ce îi poate ajuta pe unii oameni să evite gustările frecvente sau porțiile foarte mari.

Nu este o regulă magică

Nutriționiștii atrag însă atenția că ordinea alimentelor nu înlocuiește o dietă echilibrată. Calitatea generală a alimentației, cantitatea consumată, activitatea fizică și stilul de viață rămân factori esențiali.

De asemenea, nu toate mesele permit o separare clară a alimentelor — multe preparate combină deja fibre, proteine și carbohidrați în aceeași compoziție.

Totuși, ideea că un mic detaliu de comportament poate influența modul în care organismul gestionează o masă atrage tot mai mult interes. Uneori, schimbarea unui obicei simplu poate fi mai ușor de menținut decât o dietă complet nouă.

Sursă foto –  YuriArcursPeopleimages / Envato