Pentru mulți fumători, senzația de arsură în capul pieptului după o țigară este considerată un disconfort obișnuit. Unii o pun pe seama cafelei, a alimentației sau a stresului și aleg să ignore problema. Însă gastroenterologii spun că episoadele repetate de aciditate pot fi un semnal că tutunul produce deja modificări importante în sistemul digestiv.
Deși efectele fumatului asupra plămânilor și inimii sunt bine cunoscute, impactul asupra stomacului, intestinelor, ficatului și pancreasului este adesea trecut cu vederea.
Una dintre cele mai frecvente plângeri ale fumătorilor este refluxul acid. Nicotina și alte substanțe chimice din tutun influențează direct funcționarea stomacului și a esofagului.
Fumatul stimulează producția de acid gastric și, în același timp, reduce cantitatea de mucus protector care căptușește pereții stomacului. În plus, slăbește sfincterul esofagian inferior, „supapa” care împiedică acidul să urce din stomac spre esofag. Rezultatul este apariția arsurilor gastrice, a gustului amar în gură și a senzației de disconfort care poate apărea la scurt timp după fumat.
În mod normal, stomacul dispune de mai multe mecanisme care îl protejează de efectele propriului acid. Tutunul perturbă însă acest echilibru. Pe lângă reducerea mucusului protector, fumatul poate diminua fluxul sanguin către mucoasa gastrică și poate favoriza dezvoltarea infecției cu Helicobacter pylori, una dintre principalele cauze ale ulcerului gastric.
În timp, aceste modificări cresc riscul apariției ulcerelor și al inflamațiilor cronice la nivelul tractului digestiv superior.
În ultimii ani, cercetătorii au descoperit rolul esențial pe care îl joacă microbiomul intestinal în sănătatea întregului organism. Trilioane de bacterii benefice contribuie la digestie, susțin sistemul imunitar și participă la numeroase procese metabolice. Fumatul și consumul de tutun pot modifica însă compoziția acestei flore intestinale.
Specialiștii susțin că utilizatorii de tutun tind să dezvolte un dezechilibru între bacteriile benefice și cele dăunătoare, ceea ce poate favoriza apariția balonării, gazelor intestinale, durerilor abdominale și a tranzitului neregulat.
Tutunul poate afecta și bariera naturală a intestinului, crescând permeabilitatea acestuia. Acest fenomen permite unor substanțe care în mod normal ar fi blocate să ajungă mai ușor în circulația sanguină și să stimuleze procese inflamatorii. Pe termen lung, această inflamație poate contribui la apariția unor boli inflamatorii intestinale și poate agrava afecțiuni deja existente.
Medicii atrag atenția în special asupra bolii Crohn, una dintre afecțiunile digestive care pare să fie influențată negativ de fumat.
Citește și: „Odihna intestinală” în boala Crohn: cum funcționează această terapie veche în medicina modernă
Când se vorbește despre cancerul asociat fumatului, majoritatea oamenilor se gândesc imediat la cancerul pulmonar. În realitate, sistemul digestiv este și el extrem de vulnerabil. Consumul de tutun este asociat cu un risc crescut de apariție a cancerului de esofag, stomac, pancreas, colon și ficat. Pericolul este cu atât mai mare cu cât simptomele apar adesea târziu, atunci când boala este deja într-un stadiu avansat.
Semne precum aciditatea persistentă, dificultățile la înghițire, durerile abdominale recurente, pierderea inexplicabilă în greutate sau modificările tranzitului intestinal nu ar trebui ignorate.
Specialiștii avertizează că efectele negative ale tutunului devin și mai pronunțate atunci când sunt asociate cu consumul de alcool. Cele două obiceiuri pot accelera deteriorarea ficatului și pot crește riscul de pancreatită, o inflamație severă a pancreasului care poate avea complicații grave. În plus, asocierea alcoolului cu fumatul amplifică riscul apariției mai multor tipuri de cancer digestiv.
Foto: shutterstock