O afecțiune care nu doare și despre care se vorbește prea puțin riscă să devină una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică la nivel global. Este vorba despre ficatul gras, o boală strâns legată de stilul de viață modern, care ar putea afecta aproape 2 miliarde de oameni în următoarele decenii.
Deși mult timp a fost asociată cu vârsta înaintată, realitatea din cabinetele medicilor arată cu totul altceva: tot mai mulți tineri ajung să fie diagnosticați, pe fondul alimentației dezechilibrate, sedentarismului și obezității. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât boala evoluează, de cele mai multe ori, fără simptome evidente.
Mulți pacienți descoperă întâmplător că au probleme hepatice, în urma unor analize de rutină. Este și cazul unui pacient diagnosticat cu ciroză în urmă cu șapte ani.
„Întâmplător. Am făcut nişte analize şi am luat la rând mai multe spitale. Unii mi-au zis că ar fi de la alcool, într-adevăr am avut o muncă de teren unde mai serveam câte ceva, dar am avut şi 18 ani de muncă în mediul toxic”, povestește un pacient, pentru observatornews.ro.
Specialiștii avertizează că ficatul gras nu vine niciodată singur și poate declanșa un lanț de afecțiuni grave.
„Ne supunem la o grămadă de riscuri. Steatoza nu vine singură. Ea e legată de obezitate, de consumul de dulciuri, poate avem o rezistenţă scăzută la insulină, în timp facem tensiune, cresc bolile cardio. Da, şi copiii sunt în egală măsură afectaţi de obezitate şi de încărcare grasă a ficatului”, explică medicul gastroenterolog Manea Mahu Claudia.
Semnele pot apărea încă din adolescență. Vicențiu Iorgulescu a aflat că are probleme hepatice la doar 14 ani. A reușit să le țină sub control printr-un stil de viață sănătos, pe care îl respectă și astăzi.
„Mergi, alergi, să stai în aer… Mişcarea e foarte importantă. Oamenii nu prea au timp pentru sport şi e păcat. Ar trebui să se îndrepte mai mult către parcuri”, spune acesta.
Medicii confirmă că mișcarea este esențială, însă stilul de viață actual merge în direcția opusă.
Obiceiurile alimentare contribuie major la creșterea numărului de cazuri. Chiar și atunci când au alternative mai sănătoase, mulți români aleg mâncăruri bogate în grăsimi.
„90% din clienții restaurantelor aleg ce este mai tip fast food, ce nu se poate găti acasă, în special mâncărurile grase. Tocmai de asta avem în meniul nostru ciorbele, mâncare gătită, tradiţionalul românesc, însă cu toate astea fast food-ul este de preferat”, explică Adrian Coles, manager de restaurant.
Datele sunt îngrijorătoare: în prezent, 1 din 6 persoane suferă de ficat gras, iar incidența a crescut cu 140% în ultimele trei decenii. Specialiștii avertizează că, până în 2050, boala hepatică metabolică ar putea afecta aproape 2 miliarde de oameni la nivel mondial.
Problema majoră este că simptomele, atunci când apar, sunt ușor de ignorat sau confundat: oboseală cronică, balonare sau disconfort abdominal. Netratată, afecțiunea poate evolua spre ciroză sau chiar cancer hepatic.
Vestea bună este că ficatul gras poate fi prevenit și chiar reversibil în stadiile incipiente. Medicii insistă asupra unor măsuri simple, dar esențiale.
„Pare banal, dar e atât de la îndemână… un stil de viaţă sănătos înseamnă să avem echilibru în toate, să evităm alimentele ultraprocesate, să mâncăm şi o sălăţică, şi un fruct, să renunţăm la dulciuri sau în cantităţi mici, să facem mai multă mişcare, să evit mesele prea copioase”, explică medicul gastroenterolog Manea Mahu Claudia.
La rândul său, medicul endocrinolog nutriționist Ioana Stavrositu atrage atenția că schimbările trebuie să fie constante:
„Repararea ficatului se face în timp. Slăbitul şi aranjarea alimentelor în farfurie, să avem grijă să aducem alimente sănătoase, neprăjite, neprocesate, suficiente legume zilnic, să evităm carbohidraţii în a doua parte a zilei.”
Poate cel mai periculos aspect al acestei afecțiuni este tăcerea cu care evoluează. Ficatul nu doare, spun medicii, iar acesta este motivul pentru care mulți pacienți ajung prea târziu la specialist.
Sursă foto – chormail / Envato