Care sunt alimentele otrăvitoare pe care le punem în farfurie, de la fructe și legume la pește la conservă

Un medic atrage atenția asupra unor alimente obișnuite care, consumate frecvent și fără discernământ, pot contribui la acumularea de substanțe potențial nocive în organism. Nu este vorba despre o „otrăvire” bruscă, ci despre expuneri repetate, în doze mici, care în timp pot influența sănătatea metabolică, hormonală sau neurologică.

Una dintre principalele îngrijorări semnalate este legată de expunerea la pesticide prin consumul de fructe, în special căpșuni. Un alt subiect discutat este expunerea la microplastice, în special prin apa îmbuteliată. Microplasticele sunt particule extrem de mici rezultate din degradarea materialelor plastice. Cercetările actuale analizează potențialul lor de a traversa bariera intestinală și de a influența inflamația sistemică. Deși dovezile sunt încă în curs de consolidare, comunitatea științifică investighează posibilul impact asupra sănătății digestive și metabolice.

Consumul de ton la conservă este o altă sursă de îngrijorare, din cauza conținutului de mercur. Autorități precum National Health Service avertizează că mercurul se poate acumula în organism și, în cantități excesive, poate afecta sistemul nervos.

Recomandări

Alimente care conțin mai multă proteină decât peștele, pe care le poți mânca în post

Ce să mănânci dacă ai o boală autoimună

Un alt compus frecvent menționat este acrilamida, o substanță care se formează atunci când alimentele bogate în amidon, precum cartofii, sunt gătite la temperaturi foarte ridicate, în special prin prăjire sau coacere intensă. Acrilamida este clasificată drept potențial carcinogenă, iar reducerea consumului de produse prăjite excesiv, cum ar fi chipsurile sau cartofii foarte rumeniți, este o recomandare frecvent întâlnită în ghidurile de sănătate publică.

Citește și: Acrilamida cancerigenă din carnea la grătar – cum o eviți. 6 sfaturi de la Mihaela Bilic

Carnea ultra-procesată reprezintă o altă categorie analizată. Mezelurile și produsele precum hot-dogii conțin adesea conservanți chimici, inclusiv nitrați și nitriți. În organism, aceștia se pot transforma în compuși reactivi care, în anumite condiții, pot influența sănătatea vasculară și metabolică. Consumul regulat de carne procesată a fost asociat, în numeroase studii epidemiologice, cu un risc crescut de boli cardiovasculare și inflamație sistemică.

De asemenea, carnea preparată la temperaturi foarte înalte, mai ales atunci când este arsă sau carbonizată, poate conține produse finale de glicare avansată (AGEs). Acești compuși se formează în timpul proceselor de rumenire intensă și sunt asociați cu stres oxidativ și accelerarea îmbătrânirii biologice. Stresul oxidativ reprezintă un dezechilibru între radicalii liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza, fiind implicat în dezvoltarea mai multor boli cronice.

Coloranții alimentari artificiali, întâlniți frecvent în cereale foarte colorate și dulciuri, au fost și ei analizați în contextul sănătății copiilor. Unele studii au sugerat o posibilă asociere între anumiți coloranți sintetici și simptome de tip hiperactivitate la copiii sensibili.

Reducerea riscurilor nu presupune eliminarea completă a unor alimente, ci adoptarea unor strategii simple și realiste. Spălarea temeinică a fructelor și legumelor, alegerea produselor din surse controlate, limitarea consumului de alimente ultra-procesate, preferarea metodelor de gătit blânde și diversificarea dietei sunt măsuri care pot diminua expunerea cumulativă.

Foto: shutterstock

Sursă: https://www.getsurrey.co.uk/news/health/doctor-lists-silent-poison-foods-33513114