Alimentele care conțin bacterii vii scad colesterolul rău (LDL). Ce să mănânci să-ți iasă analizele bune și să ai o inimă sănătoasă

Kombucha, chefir, iaurt, kimchi sau pâine cu maia. Mult timp, aceste alimente au fost asociate în principal cu sănătatea digestivă. Acum, o echipă de la The University of Newcastle sugerează că efectele lor ar putea depăși sfera microbiomului intestinal, influențând direct profilul lipidic și riscul cardiometabolic. Studiul, publicat în Nutrition Research, indică o asociere între consumul mai frecvent de alimente bogate în bacterii vii și niveluri mai ridicate de colesterol HDL („bun”), alături de un control glicemic mai eficient.

De ce e important colesterolul HDL?

Colesterolul este un tip de lipid esențial pentru organism, însă echilibrul dintre fracțiuni este critic. HDL (lipoproteinele cu densitate mare) transportă excesul de grăsime din sânge către ficat pentru eliminare. Când nivelul HDL scade, LDL („rău”) se poate acumula, favorizând îngustarea arterelor și crescând riscul de infarct, accident vascular cerebral și chiar demență.

Literatura medicală arată că nivelurile scăzute de HDL sunt asociate cu o creștere a riscului de evenimente cardiovasculare cu aproximativ 2-3%.

Recomandări

Lista medicamentelor eliberate pe bază de rețetă care pot afecta microbiomul

Mănâncă pentru intestinul tău: 7 prebiotice naturale care hrănesc microbiomul

Ce a analizat studiul australian

Cercetătorii au creat o bază de date cu 200 de alimente și băuturi comune din Australia, estimând conținutul de microbi vii pentru fiecare. Majoritatea alimentelor (legume, cereale, carne) au fost încadrate în categoria „scăzut”. Doar 21 de produse au avut nivel moderat, iar două, iaurtul și smântâna fermentată, au fost clasificate în categoria „ridicat”.

Au fost monitorizați 58 de adulți sănătoși, timp de 3-6 luni. Participanții au raportat frecvența consumului, iar cercetătorii au estimat cantitățile și aportul caloric zilnic. Rezultatele au arătat că persoanele care consumau mai frecvent alimente cu microbi vii aveau:

• niveluri mai mari de HDL,
• glicemie mai scăzută,
• greutate corporală și IMC mai reduse,
• circumferință abdominală mai mică.

Interesant, aceste efecte au apărut independent de modificările LDL.

Citește și: Kefirul și murăturile reduc inflamațiile. Cum funcționează alimentele fermentate asupra organismului

Posibilul mecanism: acizii grași cu lanț scurt

Ipoteza cercetătorilor este că procesul de fermentație stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt în colon. Acești compuși sunt implicați în reglarea metabolismului, inflamației și markerilor cardiovasculari. De asemenea, multe alimente fermentate (de exemplu, kimchi) sunt bogate în fibre. Fibrele solubile formează un gel în intestin, legând colesterolul și reducând absorbția acestuia în sânge, mecanism asociat anterior cu scăderi ale LDL de până la 35% într-o lună, în anumite condiții dietetice controlate.

Confirmări din alte cercetări

O analiză din 2024 a arătat că suplimentarea cu probiotice la persoane cu diabet de tip 2 a fost asociată cu creșterea HDL. Separat, o echipă de la University of Bonn a raportat că o intervenție dietetică bazată aproape exclusiv pe terci de ovăz timp de două zile a redus LDL cu aproximativ 10%, efect menținut șase săptămâni ulterior.

Integrarea regulată a alimentelor fermentate cu culturi vii, precum iaurt natural, chefir, varză murată nepasteurizată, kimchi, kombucha fără zahăr adăugat, ar putea contribui la optimizarea profilului metabolic. Întrebarea nu este dacă un singur aliment „vindecă” colesterolul, ci dacă modelul alimentar susține un microbiom divers și un metabolism stabil. Datele actuale sugerează că răspunsul ar putea începe în intestin, dar impactul major se vede în inimă.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0271531726000096
• https://link.springer.com/article/10.1186/s12986-023-00778-5
• https://www.nature.com/articles/s41467-026-68303-9