Greșeala MAJORĂ pe care o facem atunci când încălzim mâncarea. Un medic avertizează: „Efectele nu sunt vizibile pe moment”

Încălzirea mâncării direct în caserole sau sticle de plastic poate părea o soluție rapidă și convenabilă, mai ales într-o lume în care timpul este mereu limitat. Totuși, specialiștii în sănătate atrag atenția că acest obicei aparent inofensiv poate avea consecințe grave asupra organismului, mai ales pe termen lung.

Atunci când plasticul este expus la temperaturi ridicate, eliberează microparticule și substanțe toxice care pot ajunge în alimente, iar ulterior, în organism. Aceste particule nu se elimină ușor, se pot acumula în timp și pot afecta funcționarea normală a sistemelor endocrine, metabolice și imunitare.

Plasticul: invizibil, dar prezent peste tot

Plasticul este una dintre cele mai răspândite substanțe din mediu! Îl întâlnim în ambalaje alimentare, îmbrăcăminte sintetică, sticle, obiecte casnice și chiar în aerul pe care îl respirăm. Deși este util, devine o amenințare atunci când particulele sale microscopice pătrund în corpul uman.

Recomandări

Câte ouă ar trebui să consumăm zilnic pentru a obține un aport maxim de proteine

Înainte să mai cumperi pui, citește asta! Carnea care e cu adevărat mai bună pentru sănătate

Există trei căi principale de expunere la microplastice:

• Pe cale digestivă – prin alimentele încălzite, depozitate sau servite în recipiente de plastic.
• Pe cale respiratorie – prin inhalarea particulelor suspendate în aer, mai ales în zone poluate sau industriale.
• Prin piele (cutanată) – prin leziuni minore, particulele pot pătrunde în organism.

Potrivit medicului Beatrice Mahler, citată de Dc News: „Plasticul nu se descompune și organismul nu îl poate elimina complet. Expunerea repetată, chiar și la doze mici, poate duce în timp la dezechilibre hormonale, tulburări metabolice și disfuncții imunitare.”

De ce este riscant să încălzim mâncarea în plastic?

Caserolele, bolurile sau sticlele din plastic sunt concepute în principal pentru depozitare, nu pentru expunere la căldură. În contact cu temperaturi ridicate, materialul începe să elibereze toxine și microparticule chimice care se infiltrează în alimente.

Efectele negative nu apar imediat, însă consumul repetat de alimente contaminate poate provoca:

• dezechilibre hormonale și tulburări endocrine;
• modificări ale metabolismului (creștere în greutate, poftă de mâncare accentuată sau redusă);
• reacții inflamatorii sau alergice, inclusiv agravarea simptomelor de astm;
• scăderea rezistenței imunitare și apariția reacțiilor exagerate la factori minori.

„Încă din anii ’70, cercetătorii au început să analizeze riscurile plasticului în alimentație”, mai explică dr. Mahler. „Orice particulă străină care pătrunde în corp, în special plasticul, poate perturba echilibrul general al organismului.”

Cum poți reduce expunerea la plastic

Deși este imposibil să eliminăm complet plasticul din viața noastră, anumite măsuri simple pot limita semnificativ contactul și absorbția de substanțe toxice:

• Alege recipiente sigure – folosește sticlă, ceramică sau oțel inoxidabil pentru depozitare și încălzire.
• Evită expunerea la căldură – nu lăsa sticlele de plastic în mașină sau la soare.
• Optează pentru produse reutilizabile – recipiente fără BPA, destinate contactului alimentar.
• Curăță și igienizează corect recipientele de sticlă, pentru a evita contaminarea alimentelor.

Concluzie: 

Expunerea constantă la microparticule de plastic nu produce simptome imediate, însă pe termen lung poate duce la modificări celulare, dereglări hormonale și afecțiuni metabolice.

„Efectele nu sunt vizibile pe moment, dar se adună în timp. Prevenția rămâne cea mai sigură metodă de protecție”, avertizează dr. Beatrice Mahler.

Foto: shutterstock