Analiza simplă care îți spune cât de bătrână este inima ta. Ce să faci să schimbi vârsta inimii cu câțiva ani

Boala cardiovasculară este una dintre cele mai mari probleme de sănătate din prezent, mai ales pe măsură ce oamenii din întreaga lume trăiesc mai mult. În 2022, peste 19 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, majoritatea acestor decese fiind cauzate de infarct și accident vascular cerebral.

Pentru a înțelege mai bine sănătatea inimii și ce duce la dezvoltarea BCV, mulți specialiști apelează la imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă, un instrument puternic și neinvaziv utilizat pentru studierea inimii. Aceasta oferă imagini detaliate care ajută la înțelegerea structurii și funcționării inimii, dar poate „anunța” și vârsta inimii. Este deosebit de utilă în detectarea semnelor timpurii de îmbătrânire cardiacă la persoanele cu afecțiuni precum hipertensiunea arterială și diabetul.

Îmbătrânirea este un proces complex, care nu are loc întotdeauna în același ritm pentru toată lumea. Deși nu putem controla trecerea timpului, anumite schimbări ale stilului de viață pot sprijini o îmbătrânire sănătoasă, de la funcțiile cognitive până la sănătatea inimii. Compararea vârstei inimii unui pacient (bazată pe imagistica detaliată) cu vârsta sa reală poate evidenția importanța acestor schimbări.

Recomandări

Press Release: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private…

Veste bună pentru românii înscriși în Programul FIV. Voucherele vor ajunge în conturi până la finalul…

Pentru a încuraja oamenii să ia măsuri în sprijinul sănătății inimii, cercetătorii au creat un model simplu pentru a estima cât de „bătrână” este inima unei persoane în funcție de cum funcționează. Ei au analizat, de asemenea, modul în care anumiți factori, cum ar fi tensiunea arterială ridicată sau colesterolul mare, pot accelera procesul de îmbătrânire a inimii. Rezultatele au fost publicate în European Heart Journal Open.

Cum a fost realizat studiul?

Acest studiu a analizat date de la 563 de persoane din Regatul Unit, Spania și Singapore. Vârsta funcțională a inimii a fost determinată prin măsurarea modificărilor cardiace asociate cu îmbătrânirea folosind o scanare specializată, iar cercetătorii s-au concentrat pe persoane cu vârste între 10 și 85 de ani, fără riscuri cunoscute de boli cardiovasculare.

Participanții au fost împărțiți în două categorii:

• „Sănătoși” (191 persoane)
• „Nesănătoși” (366 persoane)

Pentru validarea rezultatelor, a fost analizat și un grup suplimentar de 25 de persoane sănătoase din spitale din Regatul Unit. Grupul sănătos a inclus persoane cu IMC normal și fără boli metabolice, cardiovasculare sau respiratorii, având în același timp scanări imagistice de calitate superioară. Grupul nesănătos includea persoane cu una sau mai multe condiții medicale, cum ar fi supraponderabilitate sau obezitate (pe baza IMC), fibrilație atrială, hipertensiune, diabet sau colesterol ridicat (hiperlipidemie). Și în acest caz, au fost incluși doar participanții cu scanări imagistice de bună calitate.

Pentru acest studiu, cercetătorii au dezvoltat un model unic pentru a calcula „vârsta funcțională a inimii” folosind datele grupului sănătos ca etalon. Variabilele-cheie pentru model au fost alese în funcție de relevanța lor fiziologică și de tendințele legate de vârstă.

Ce s-a descoperit în timpul studiului legat de vârsta inimii?

Comparând inimile celor două grupuri, sănătos vs. nesănătos, s-a observat că grupul nesănătos avea camere și volume cardiace mai mari, în timp ce unele măsurători de eficiență cardiacă erau mai bune la persoanele sănătoase. Interesant este că, chiar și la persoanele sănătoase, structura și funcția inimii se schimbă în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.

Unul dintre cele mai importante rezultate a fost că, pe măsură ce persoanele sănătoase îmbătrânesc, atriul stâng al inimii (camera care ajută la pomparea sângelui) suferă modificări semnificative. Volumul de sânge pe care îl reține după umplere crește, dar eficiența cu care pompează sângele și viteza de umplere a ventriculului stâng scad. Pe partea dreaptă a inimii, tendințele au fost similare: de exemplu, atriul drept putea reține mai mult sânge, dar volumul rămas în ventriculul drept după pompare avea tendințe ușor descendente.

Pe baza acestor date, cercetătorii au creat o metodă de estimare a „vârstei funcționale a inimii” folosind rezonanța magnetică cardiacă. La persoanele sănătoase, această vârstă corespundea de obicei cu vârsta lor reală. Însă la cei cu probleme de sănătate cardiovasculară, vârsta funcțională a inimii era adesea mult mai mare decât vârsta reală.

De exemplu, persoanele cu obezitate, diabet sau hipertensiune aveau adesea inimi care păreau mai bătrâne, demonstrând stresul suplimentar provocat de aceste afecțiuni. Greutatea corporală a avut, de asemenea, un impact important. Pentru cei cu un IMC normal sau ușor crescut, vârsta funcțională a inimii era similară cu vârsta cronologică. Dar, pe măsură ce IMC-ul creștea spre obezitate severă, vârsta funcțională a crescut semnificativ. De exemplu, în cazurile de obezitate severă (Clasa III), inimile funcționau ca și cum ar fi fost cu până la 45 de ani mai bătrâne decât vârsta reală.

Studiul a mai arătat că afecțiunile cronice precum hipertensiunea, diabetul și fibrilația atrială accelerează îmbătrânirea inimii. Persoanele de vârstă mijlocie sau mai înaintată cu tensiune mare sau diabet aveau adesea inimi care păreau mult mai bătrâne. În unele cazuri severe de diabet, vârsta funcțională a inimii era chiar cu 40 până la 56 de ani mai mare decât vârsta biologică.

Limitările studiului privind vârsta inimii

Deși studiul oferă informații valoroase, are și câteva limitări importante. Un aspect esențial este că analizează date retrospective din diferite grupe de vârstă, în loc să urmărească aceiași indivizi în timp. Această metodă poate duce la erori de selecție, cum ar fi supraviețuirea selectivă (persoanele în vârstă analizate pot fi cele care deja au depășit anumite riscuri).

De asemenea, studiul nu măsoară de cât timp suferă o persoană de o anumită afecțiune, ceea ce poate introduce variabilitate. Factori precum dieta, activitatea fizică și statutul socio-economic, care pot influența sănătatea, nu au fost analizați direct.

Cum se aplică aceste rezultate în viața de zi cu zi?

Concluziile studiului arată că anumiți factori de stil de viață, precum menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea tensiunii arteriale sau a diabetului, pot încetini procesul de îmbătrânire a inimii. Dacă ai vrut vreodată să fii mai atent la sănătatea ta, acest studiu poate fi motivația de care aveai nevoie pentru a începe.

Și începutul nu trebuie să fie intimidant. Poți alege să începi cu un singur aspect:

• programarea regulată la medic,
• o alimentație bogată în fructe și legume proaspete,
• activitate fizică constantă,
• sau gestionarea stresului.

Toate acestea contribuie la o inimă mai sănătoasă.

Foto: shutterstock