Dieta Reginei Maria a României | Motivul pentru care își concedia bucătarii la fiecare 12 luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe vremea Reginei Maria, bucătării de la Casă Regală rezistau nu mai mult de un în funcție. Standardele Reginei erau deosebit de înalte, potrivit lucrării „Aspecte cotidiene la Curtea Regală a României: mese și meniuri regale (1866-1930)”. Iată ce scrie Ștefania Dinu, autor al lucrării și cercetător la Muzeul Național Cotroceni.

Bucătarii Casei Regale a României, schimbaţi an de an

„După mărturisirile principesei Maria, Casa Princiară a fost în mare impas în ceea ce priveşte domeniul culinar, pentru câţiva ani buni. Nici unul dintre bucătarii angajaţi nu rezista în serviciu mai mult de un an, deoarece nu se ridicau la standardele de calitate şi pricepere în pregătirea mâncărurilor, cerute de familia princiară. Acest lucru s-a întâmplat până în anul 1900, când principesa Maria a adus de la Coburg pe bucătarul şef Edner care a rămas la Cotroceni până la moartea reginei, aproape 30 de ani. Chiar înainte de a deveni regină, Maria a introdus la Palatul Cotroceni, obiceiuri din ţara sa natală, cum era ceaiul de la ora 5.00 (five o’clock tea), urmat adesea de o plimbare la Şosea sau de excursii călări în împrejurimile oraşului“, precizează Ștefania Dinu în lucrarea sa.

„În ceea ce îi priveşte pe principii moştenitori Ferdinand şi Maria, ei se conformau protocolului impus de autoritarul rege Carol I, dar după ce au devenit rege şi regină lucrurile s-au schimbat. Încă de când era principesă, Mariei îi plăcea să mănânce în mijlocul naturii, deşi găsea că apucăturile rigide ale regilor şi diplomaţilor nu se potriveau deloc cu astfel de picnicuri. De asemenea, plimbările spre Buşteni şi curtea bisericuţei, unde regele Carol I ţinea cu tot dinadinsul să-şi ducă oaspeţii, pentru a-i servi cu sandviciuri cu piept de pui, îi stârneau principesei Maria zâmbetul. Cu timpul, ea a reuşit să-l facă să renunţe la aceste plimbări, invitându-i pe oaspeţi la Pelişor şi servindu-le ceai în «ceşcuţe pictate cu maci» şi «tot soiul de bunătăţi mai puţin învechite decât sandviciurile regale»“, mai adaugă aceasta.

Povestea din spatele meniurilor

Felurile de mâncare erau prezentate în meniuri într-un mod decorativ şi, de obicei, însoţite de o imagine.

Din studierea meniurilor din perioada respectivă se poate afla vedea la ce ore se servea micul dejun, dejunul şi cina, ce alimente consumau membrii familiei regale şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

„În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai. Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 servea micul dejun singur sau împreună cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. La mesele festive exista o ţinută obligatorie, regele Carol I îmbrăcându-se sobru, fără grade şi accesorii. După ce serveau cina, bărbaţii se retrăgeau în sala de biliard, în timp ce regina Elisabeta îi ruga pe invitaţi să-l lase pe rege să câştige măcar o partidă, motivând că atunci când obţinea o victorie, dormea foarte liniştit. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand şi pe principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor“, conchide Ştefania Dinu.

Citeşte şi: Am aflat dieta lui Vlad Țepeș | Ce mânca „Dracula”, de fapt, în anul 1450