Olivia Steer, o mamica de poveste

Ne aduce in fiecare saptamana cate o doamna de poveste, la Acasa TV care implineste 13 ani in februarie. Dar ea insasi are povesti de viata care merita sa fie luate in seama. Spre exemplu, modul in care s-a hotarat sa renunte la mancarea traditionala romaneasca si sa isi respecte corpul cu specialitati in marea majoritate crude.
  • Publicat:
Olivia Steer, o mamica de poveste
Olivia Steer, o mamica de poveste

Ne aduce in fiecare saptamana cate o doamna de poveste, la Acasa TV care implineste 13 ani in februarie. Dar ea insasi are povesti de viata care merita sa fie luate in seama. Spre exemplu, modul in care s-a hotarat sa renunte la mancarea traditionala romaneasca si sa isi respecte corpul cu specialitati in marea majoritate crude. Iata cum si-a convins copiii si sotul ca sanatatea se gaseste intr-o farfurie doar cu vegetale.

CSID: Unde te gaseste inceputul anului?
Olivia Steer:
In Germania, cu Luca, David si Andi. A devenit o traditie sa ne petre­cem acolo Anul Nou si ziua mea. Exista papa bio, aer curat si super-distrac­tie. Ce mi-as mai putea dori?

CSID: Care a fost prima doamna de poveste pe care ai cunoscut-o?
O.S.:
Profesoara mea de balet. Era o doamna desavarsita. Ii contemplam gesturile de balerina cu pasiunea unui lepidopterolog, iar fiecare miscare a ei era mai gratioasa ca aceea a unui fluture. Era mereu zambitoare, eleganta, generoasa, calda. Multa vreme am studiat-o si imitat-o in cele mai mici detalii. Tot ce facea era frumos. Multa vreme a fost modelul meu. A stiut sa ne invete ca dansul e manifestarea sufletului.

CSID: Cat timp ai facut balet?
O.S.:
Din clasa a II-a pana intr-a XII-a am facut balet, asa ca m-a marcat vreo 10 ani prezenta ei. Tin minte ca primele poante pe care le-am avut mi le adusese cineva de la Viena: erau roz cu panglici de satin. Pe cat de stralucitoare erau pe din afara, pe atat de sangeroase inauntru.

Dupa cateva piruete in diago­nala salii de balet, degetele picioarelor deveneau rani deschise. Asta va poate spune orice balerina: arta doare! Profe­soara de balet ne spunea ca picioarele ei sangerasera 4 ani incontinuu, pana absolvise liceul de balet. Pentru noi, ele­vele ei, a fost suficient sa stim asta, ca sa ne dorim propriile rani si sa ne man­drim cu ele cum te-ai mandri cu un trofeu.

CSID: Copiii tai te vad o mamica de poveste?
O.S.:
Suntem foarte apropiati, pentru ca petrecem mult timp impreuna. Citim in fiecare seara povesti, ne desenam animalele de plus si ilustratele din carti si apoi lipim desenele pe pereti, dansam pe toate stilurile de muzica, alergam si ne dam pe tobogane si in leagane. Ideea e ca nu le cer sa faca nimic din ceea ce nu fac eu, iar tonul cu care vorbim unul cu celalalt e de egalitate. Fiecare cerere incepe cu un „te rog” si fiecare bucurie facuta e apreciata cel putin cu un „multumesc”. Cea mai mare pedeapsa pe care as putea sa i-o aplic lui David
(4 ani) e sa ma supar. Luca (2 ani) vine din urma si prinde repede regulile.

CSID: Cum te alinta cei doi baietei?
O.S.:
Pentru David sunt „cea mai buna mamica” si-mi repeta asta des, sa-mi intre bine in cap. Iar Luca ma alinta cu un dulce „mami”, repetat la nesfarsit.

CSID: Ne-ai mai povestit si cu alte ocazii despre stilul tau de viata. Ne poti da cateva retete pentru o zi din specialita­tile pe care ti le prepari si care nu au pic de carne?
O.S.:
Dimineata, prefer varianta rapida si eficienta a marului ras pe razatoarea mica, amestecat cu o lingurita-doua de nuci caju fin rasnite si inca una de miere. La noi in familie, treaba asta a fost bote­zata „deliciu”. E intr-adevar delicioasa, tine de foame si te incarca cu energie la maximum pentru cateva ore, fara sa te ingrase si fara sa-ti dea „batai de cap digestive”.

Pentru ca e de sezon, fac la pranz salata de sfecla cruda, rasa pe razatoarea mica si amestecata cu o lingurita de miere, sucul unei jumatati de lamaie, putin ulei de masline crud, jumatate de lingurita de chimen macinat si sare. E excelenta impotriva anemiei si extrem de mineralizanta. Pentru o varian­ta imbunatatita, poti adauga in ea si un morcov ras fin, pentru mai mult betacaro­ten, mai ales daca lucrezi la calculator si ti se inrosesc ochii.

La salata asta merge de minune o portie de cartofi fierti la aburi, amestecati cu jumatate de cana de alge wakame (proteine complete si aport serios de minerale, printre care si iod in varianta organica) cu ulei de masline presat la rece si jumatate de lingurita de sos de soia. Daca raman pe aca­sa, nu ma sfiesc sa zdrobesc pe deasupra doi-trei catei de usturoi, ca sa fiu sigura ca nu ma paste raceala sau gripa.

Daca simt nevoia de o supa, o fac din legume­le clasice (morcovi, patrunjel, telina, cartofi) fierte al-dente, pasate bine cu mixerul, imbunatatita cu o lingura-doua de pasta de susan, 3-4 catei de usturoi zdrobiti si mult marar tocat. Iese o supa-crema de festival, buna de luat in termos si la patinoar! Seara, merg pe variante blande cu digestia, cum ar fi un smoothie.

Adica un mar, o banana, un sfert de cana de seminte de canepa (proteine complete si Omega 3 si 6 in proportii echilibrate), o cana de bors proaspat facut in casa, jumatate de legatura de patrunjel/o mana de spanac si o lingura generoasa de miere. Totul se pune in blender pana rezulta un nectar divin, mai ales pentru sanatate. Dupa o zi de papa echilibrata, ma pot duce la nani. Dorm ingereste!

CSID:  Ne spui ce te-a determinat sa faci o asemenea schimbare in viata ta?

O.S.: Printr-o lectie de viata dura, am realizat cat de importanta e sanatatea. A fost nevoie pentru asta sa-i vad pe ai mei 
imbolnavindu-se grav, suferind, avand dureri cumplite, platind pentru niste obiceiuri alimentare gresite un pret injust.

Am invatat –  
vazandu-i pe ei – ca putem sa ne sinucidem cu furculita in mana destul de rapid. Si am realizat ca neschimband obiceiul alimentar prost, nu suntem doar egoisti, ci si cruzi cu cei de langa noi, pe care ii lasam in urma pustiiti si neconsolati de mortile noastre premature. 

 
CSID: Ce dulce sanatos le oferi copiilor?

O.S.: Desertul din oua, lapte, zahar, bicarbonat de sodiu, fructe coapte si faina alba e otrava curata. Indiferent daca e facut in casa sau nu. Trebuie doar sa citesti o carte de naturopatie ca sa vezi cum ne dam peste cap echilibrul acido-bazic mancand deserturile traditionale si sa intelegi de ce copilasii din ziua de astazi trec dintr-o raceala intr-o otita si dintr-o otita intr-o pneumonie si tot asa, din rau in mai rau “ajutati” de antibiotice, antitermice si vitamine sintetice.

Asta nu inseamna ca nu trebuie sa le dai o prajitura. Dar modalitatea de a o prepara trebuie sa fie una sanatoasa. La noi in casa, acum e bine cotata prajitura cu mere. Pentru blat, se pregatesc 2 cani de nuca macinata, amestecata cu miere de salcam neprocesata si 2 linguri de ulei de cocos.

Pentru umplutura, se amesteca 1 kilogram de mere rase fin cu 2 linguri miere de salcam, o lingura de scortisoara macinata si jumatate de cana de tarate de psyllium rasnite. Blatul si umplutura se aseaza in straturi intr-un inel de tort si se da la rece. E cea mai buna prajitura cu mere! Copiii mei o adora. 

 
CSID: Dar copiii nu iti cer si alimentele pe care le vad in reclame? 

O.S.: David stie mai bine ca un adult ce e sanatos si ce nu, iar pe Luca nu-l intereseaza alte gusturi decat cele cu care s-a obisnuit. Cel mai important e ce se vede in casa. E o regula simpla care spune ca nimic nu poate fi mai gustos decat ceea ce papa mami si tati.
 
CSID: Ce poveste le-ai spus ca sa ii determini sa manance sanatos?

O.S.:
Apropo de povesti, avem doua variante diferite de “Scufita Rosie”. Intr-una, Scufita Rosie ii duce bunicii ei un borcan cu miere, verdeata, mere si o paine. Iar in cea de-a doua varianta are in cosulet un cozonac si o sticla de vin. Cand o povestim pe ultima, David rade si spune: “Pai bine, da’ asa bunica nu o sa se faca bine niciodata!!!”. 
 
CSID: Pe sotul tau cum l-ai convins sa adopte acest stil de viata?

O.S.: In momentul in care am devenit vegetariana, am incetat sa mai gatesc cu oua, lapte, branza, carne. Primul afectat de schimbare a fost Andi, care a protestat.

A protestat cat a prostestat, pana si-a dat seama ca mancand chiar mai mult decat inainte, slabea si ca, in pofida faptului ca slabea, se simtea mai puternic. Rezistenta la boli a crescut, iar tonusul si pofta de viata sunt mai sus decat oricand. 

 
CSID: Cand mergeti in excursii sau in vacante, ce mancare alegeti? Banuiesc ca e greu sa gasiti retetele pe care le preferati acasa.

O.S.: Ne scot din impas fructele, nucile si salatele. Practic, mancam mai mult crud, dar am grija ca fiecare masa sa fie echilibrata din punct de vedere nutritional, adica proteine, lipide, carbohidrati, vitamine si minerale in forme usor de asimilat. 
 
CSID: Cand sunteti toti patru liberi, unde preferati sa plecati sau cum va petreceti timpul liber in Bucuresti?

O.S.: Ne place sa iesim la aer, in parc – vara sau iarna – la patinoar. 
 
Sport acasa, pe terasa 
 
CSID: Faci sport? Pentru ca ai o silueta de invidiat. 

O.S.:
Nu fac sport, pentru ca nu am timp. As alerga, daca m-as organiza mai bine, in parc. Deocamdata, ma intretin printr-un stil de viata sanatos si, poate, cateva miscari de gimnastica pe terasa, dimineata, cand apuc.

Cand eram copil, am facut 2 ani de gimnastica ritmica de performanta, dar antrenorii erau atat de duri, incat am tot fugit de la ore pana m-am lasat de tot. Apoi am facut, cum spuneam, 10 ani de balet si am regretat mereu ca ai mei nu m-au lasat sa ma inscriu la Liceul de balet din Cluj. Si acum imi place baletul. Mai vad pe Mezzo cate un balet superb si plang ca la filmele de dragoste.

 
CSID: Ce sport fac cei mici? 
 
O.S.: N-am de gand sa aleg eu pentru ei. Cred ca just e sa-i bag cu nasul in toate, iar ei sa adulmece ce le place. Apoi, vor fi liberi sa practice orice, cu conditia sa nu fie un sport dur sau periculos. 
 
CSID: Cum ai vrea sa-i vezi cand vor creste?

O.S.:
Sanatosi si fericiti, la casele lor, cu multi copii, pe care sa ii cresc eu!
 
CSID: Apropo, iti mai doresti vreun copil?

O.S.: N-avem nimic in plan, dar intotdeauna m-am gandit cu placere la cum ar fi sa avem o fetita… 
 

Citeste si: Olivia si Andi Moisescu isi invata copiii sa traiasca eco

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Groza - Redactor colaborator
Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat. Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm optim. Fiecare ...
citește mai mult
Michael Douglas, la cura de ingrasare
Michael Douglas, la cura de ingrasare
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”