Donald Trump a declarat recent că ia aspirină în fiecare zi, explicând că are nevoie de acest obicei inclusiv „psihologic” și că este convins că medicamentul îi „subțiază” sângele. Afirmația readuce în discuție dacă aspirina poate reduce riscul anumitor evenimente cardiovasculare și dacă ar trebui să o luăm cu toții preventiv.
Răspunsul este nu. Aspirina poate avea beneficii pentru anumite categorii de pacienți, însă administrarea zilnică nu este lipsită de riscuri și nu ar trebui începută fără recomandarea unui medic.
Deși este descrisă frecvent drept un medicament care „subțiază sângele”, aspirina este, de fapt, un antiagregant plachetar. În doze mici, precum 81mg, aceasta reduce capacitatea trombocitelor de a se lipi unele de altele și de a forma cheaguri. Mecanismul poate contribui la prevenirea unor infarcte și accidente vasculare cerebrale ischemice. În același timp, însă, poate crește riscul de sângerare, inclusiv de hemoragii importante.
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe atunci când medicii decid dacă aspirina este indicată. În cazul persoanelor care au suferit deja un infarct, un accident vascular cerebral ischemic sau anumite intervenții cardiovasculare, precum implantarea unui stent coronarian, aspirina poate fi recomandată pentru prevenirea unui nou eveniment. Vorbim în acest caz despre prevenție secundară.
Situația este diferită pentru o persoană sănătoasă care nu a avut niciodată un astfel de eveniment și care ar dori să ia aspirină pentru prevenirea primului infarct.
Citește și: Primul ajutor în caz de infarct. De ce se recomandă să ai aspirină la îndemână
Studiul ASPREE, realizat pe peste 19.000 de adulți vârstnici sănătoși, a arătat că administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină nu a redus semnificativ bolile cardiovasculare, în timp ce riscul de hemoragii majore a fost mai mare. Recomandările U.S. Preventive Services Task Force indică, de asemenea, că persoanele de 60 de ani și peste nu ar trebui să înceapă administrarea aspirinei pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare. Pentru adulții între 40 și 59 de ani care prezintă un risc cardiovascular crescut, decizia trebuie individualizată.
Vârsta, istoricul de ulcer sau hemoragii, tratamentele administrate concomitent și riscul cardiovascular general sunt doar câțiva dintre factorii care trebuie luați în calcul.
Faptul că aspirina poate fi cumpărată fără rețetă nu înseamnă că este lipsită de riscuri. Persoanele cărora medicul le-a prescris deja aspirină după un infarct, AVC sau implantarea unui stent nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără recomandare medicală. În același timp, administrarea zilnică preventivă nu ar trebui începută doar pentru că acest obicei este urmat de altcineva, indiferent cât de cunoscută este persoana respectivă.
Foto: shutterstock
Surse: