Alimentele lipsite de nutrienţi pot provoca anumite tipuri de cancer (STUDIU)

Un studiu recent atrage atenţia că alimentele fără nutrienţi pot declanşa anumite tipuri de cancere şi cer autorităţilor scrierea profilului nutrienţilor pe etichetă.
  • Publicat:
Alimentele lipsite de nutrienţi pot provoca anumite tipuri de cancer (STUDIU)

Persoanele care consumă în mod obişnuit alimente cu o cantitate scăzută de nutrienţi au un risc mai mare de apariţie a cancerului, spune un studiu foarte complex, recent. Autorii afirmă că mai multe ţări ar trebui să impună acum etichetarea produselor alimentare care să specifice clar valoarea nutritivă.

Profilul nutrienţilor: un sistem adoptat în din ce în ce mai multe ţări

Pentru că au apărut din ce în ce mai multe studii care fac o legătură clară între alimentele lipsite de nutrienţi, dar pline de calorii (alimente procesate, pline cu aditivi) şi apariţia cancerului, anumite ţări au început să ia măsuri de înscriere pe etichete conţinutul nutrienţilor. Agenţia Britanică pentru Standarde Alimentare şi-a dezvoltat sistemul de profilare a nutrienţilor (FSAm-NPS) ca o modalitate de a se asigura că oamenii sunt în măsură să vadă în mod clar valoarea nutriţională a unui produs alimentar. Sistemul permite oamenilor să facă alegeri dietetice în cunoştinţă de cauză şi să poată diferenţia alimentele sănătoase de cele mai puţin sănătoase sau fără beneficii.

Sisteme similare de etichetare a alimentelor au fost de asemenea adoptate şi de Franţa şi mai recent de Belgia.

Lipsa de nutrienţi din alimente cauza mai multor tipuri de cancere

Un set de constatări îngrijorătoare care leagă un risc crescut de cancer cu consumul de alimente care au o calitate nutriţională scăzută pot oferi dovezi suficiente pentru factorii de decizie politică pentru a impune o utilizare mai largă a profilului nutrienţilor în etichetarea produselor alimentare.

Un nou studiu a fost realizat de către Mélanie Deschasaux, la Institutul Naţional Francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris, în colaborare cu specialişti din numeroase alte instituţii de cercetare. Oamenii de ştiinţă au analizat datele colectate de la 471.495 de participanţi din Investigarea Europeana Prospectivă în Cancer şi Nutriţie.

Perioada mediană de urmărire a fost de 15,3 ani, iar voluntarii au oferit informaţii despre obiceiurile lor alimentare, precum şi alte informaţii medicale relevante, inclusiv istoricul cancerului. Dintre toti participanţii, 49,794 au fost diagnosticaţi cu cancer, dintre care 12.063 au avut cancer de sân, 6.745 au avut cancer de prostată şi 5.806 au avut cancer colorectal.

Pe baza informaţiilor furnizate, oamenii de ştiinţă au calculat legăturile dintre alimentele cu diferite calităţi nutriţionale şi riscul de apariţie a cancerului.

În documentul de studiu Deschasaux şi colegii spun că participanţii care consumau în medie produse alimentare cu o calitate nutriţională mai scăzută, au fost supuşi la risc mai mare de a dezvolta cancer în general.

Mai exact, consumul regulat de alimente cu o calitate nutriţională scăzută a fost asociat cu un risc crescut de cancer colorectal şi cancer al tractului aerodigestiv superior şi a stomacului, precum şi cu cancer pulmonar în cazul bărbaţilor.

Pentru femei, în special, consumul de alimente cu conţinut scăzut de nutrienţi este legat de un risc mai mare de cancer la ficat, precum şi de cancer de sân în postmenopauză. Principala limitare a studiului a fost analiza datelor care au fost raportate de către participanţi, astfel încât este posibil ca acestea să nu fi fost pe deplin exacte. Cu toate acestea, autorii explică faptul că puterea studiului constă tocmai în dimensiunea sa şi bogăţia de informaţii la care echipa a avut acces şi pe care a putut să le evalueze.

Deschasaux şi echipa consideră că noile lor descoperiri sunt îndeajuns de puternice pentru a solicita punerea în aplicare a unor politici mai bune în mai multe ţări cu privire la modul de etichetare a produselor alimentare.

Acest studiu a susţinut relevanţa FSAm-NPS ca un sistem de profilare a nutrienţilor subiacenţi pentru etichetele de nutriţie de pe alimente, precum şi pentru alte măsuri nutriţionale de sănătate publică.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean - Psiholog
Am scris peste 10 ani pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea prin ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: