Pe măsură ce se apropie sărbătoarea Nașterii Domnului, credincioșii ortodocși intră într-o perioadă de pregătire spirituală mai intensă — Postul Crăciunului sau, după cum este numit uneori, Postul Nașterii Domnului. Acesta începe pe 15 noiembrie şi durează până în Ajunul Crăciunului, 24 decembrie.
Dar una dintre cele mai stricte și simbolic importante zi din acest interval este tocmai ziua de Ajun — când se ține post negru.
Postul negru este forma cea mai severă de post: în ziua de 24 decembrie, credincioșii nu consumă nici mâncare, nici apă pe durata zilei, până după apusul soarelui.
Această practică are un puternic caracter simbolic: reprezintă actul de curățire spirituală și implică o stare de smerenie și abstinență severă înaintea momentului sacru al Nașterii Domnului.
Doar după apusul soarelui se poate lua masa, dar într-o formă simplă — grâu fiert cu miere, covrigi sau turte, fructe uscate sau nuci.
Pe lângă abstinența alimentară, ziua de Ajun poartă câteva tradiții populare care reflectă credința și cultura locală:
Pentru credincioşii care respectă calendarul și tradițiile ortodoxe, postirea nu este doar o chestiune de dietă sau restricție — este un timp al introspecției, al rugăciunii sporite, al renunțării la excese în favoarea unei pregătiri sufleteşti adecvate.
Ziua de Ajun cu post negru este un fel de moment culminant al Postului Crăciunului — este ultima probă de abstinență înainte ca bucuria sărbătorii să se deschidă în lumina praznicului.
Postul negru din Ajunul Crăciunului este una dintre cele mai puternice expresii ale credinței creștin-ortodoxe legate de Crăciun. Prin abstinență severă şi deprinderi spirituale susținute în ultima zi a postului, credincioșii își pregătesc sufletul pentru nașterea lui Hristos.
Sursă foto – iripetrakova / Envato