VSR, virusul care poate provoca forme grave de boală la sugari și vârstnici. Mii de români ajung anual la spital

În România, aproximativ 12.000 de adulți ajung anual la spital din cauza infecțiilor asociate VSR, iar peste 5.500 dintre aceștia sunt persoane vârstnice. Nici copiii foarte mici nu sunt feriți de complicații: peste 5.100 de sugari cu vârsta sub șase luni sunt spitalizați anual din cauza acestui virus, potrivit estimărilor citate de Societatea Română de Pneumologie și de studiile europene.

Ce este virusul sincițial respirator și cum se manifestă

Virusul sincițial respirator este un agent patogen care infectează căile respiratorii și poate afecta persoane de orice vârstă. La mulți oameni, infecția produce simptome ușoare, asemănătoare unei răceli, însă riscul de evoluție severă este mai mare la sugari, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice.

La copiii foarte mici, VSR poate provoca bronșiolită, o inflamație a căilor respiratorii mici din plămâni. Aceasta poate îngreuna respirația și, în cazurile severe, poate necesita internare și supraveghere medicală.

La adulții în vârstă, infecția poate evolua spre pneumonie sau insuficiență respiratorie și poate agrava boli pulmonare ori cardiovasculare deja existente.

De ce sunt vârstnicii mai vulnerabili la infecția cu VSR

Persoanele de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de complicații, în special dacă au și alte probleme de sănătate. Printre afecțiunile care pot crește vulnerabilitatea se numără:

• bolile pulmonare cronice, inclusiv bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC);

• bolile cardiovasculare;

• diabetul;

• imunitatea scăzută.

Infecția poate determina agravarea acestor afecțiuni și poate necesita spitalizare. În unele cazuri, pot apărea complicații respiratorii și cardiovasculare.

„Pentru un pacient vârstnic cu BPOC sau cu o boală cardiacă, VSR nu este o răceală de sezon, ci un posibil motiv de spitalizare, iar complicațiile pot apărea rapid. Vigilența pe care o avem pentru bebeluși trebuie să o avem și pentru bunici”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Peste 5.000 de sugari sub șase luni sunt spitalizați anual din cauza VSR

Sugarii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii în fața acestui virus, în special în primele luni de viață. Potrivit unui studiu european publicat în Journal of Infectious Diseases, în România sunt spitalizați anual aproximativ 8.896 de copii cu vârsta sub cinci ani din cauza infecțiilor asociate VSR. Dintre aceștia, peste 5.100 au mai puțin de șase luni.

Riscul este deosebit de ridicat în primele două luni de viață. Estimările studiului indică aproximativ 68,8 spitalizări la 1.000 de sugari cu vârsta între 0 și 2 luni. Pentru copiii cu vârste între 3 și 5 luni, rata estimată este de 37,7 spitalizări la 1.000 de copii.

Una dintre complicațiile importante este bronșiolita, care poate provoca dificultăți de respirație și poate necesita internare. Părinții trebuie să solicite rapid evaluare medicală dacă observă că bebelușul respiră greu, se alimentează insuficient, devine neobișnuit de somnolent sau prezintă episoade în care pare că își întrerupe respirația. Modificarea culorii pielii este, de asemenea, un semn de alarmă.

Vaccinarea în timpul sarcinii poate proteja bebelușul în primele luni de viață

Una dintre metodele de prevenție a formelor severe de VSR la sugari este imunizarea maternă. Prin vaccinarea în timpul sarcinii, anticorpii produși de mamă pot traversa placenta și pot oferi copilului protecție încă de la naștere.

Potrivit recomandărilor prezentate de Societatea Română de Pneumologie, vaccinarea gravidelor se poate realiza în intervalul 24-36 de săptămâni de sarcină. Pentru ca transferul anticorpilor să aibă loc, este important ca vaccinul să fie administrat cu cel puțin 14 zile înainte de naștere.

Există și posibilitatea protejării sugarului după naștere, prin administrarea unor anticorpi monoclonali. Această opțiune poate fi luată în considerare de medic, inclusiv în situațiile în care mama nu a fost vaccinată sau copilul s-a născut la mai puțin de 14 zile de la imunizarea maternă.

Vaccinarea anti-VSR poate reduce riscul formelor grave la adulții în vârstă

Imunizarea este importantă și pentru persoanele de peste 60 de ani, în special pentru cele care au boli cronice sau un sistem imunitar slăbit. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite, care a analizat 83.652 de spitalizări ale adulților cu vârsta de peste 60 de ani, vaccinarea anti-VSR a fost asociată cu o eficiență de 69% împotriva formelor critice, definite prin internarea la terapie intensivă sau decesul în spital.

Un alt exemplu vine din Anglia, unde datele publicate în august 2026 de Agenția pentru Securitate Sanitară (UKHSA) au indicat o reducere a internărilor la terapie intensivă sau semi-intensivă în rândul sugarilor sub șase luni cu infecție confirmată cu VSR. Numărul acestora a scăzut de la 131 în sezonul 2024-2025 la 63 în sezonul 2025-2026, adică o reducere de aproximativ 52%. În perioada analizată, acoperirea vaccinării materne a fost de 61,7%.

Cum poate fi prevenită infecția cu VSR

Societatea Română de Pneumologie recomandă persoanelor de peste 60 de ani și celor cu afecțiuni cronice să discute cu medicul despre posibilitatea vaccinării anti-VSR. Femeile însărcinate pot solicita informații de la medicul obstetrician sau de familie despre imunizarea maternă și intervalul recomandat.

În cazul sugarilor, părinții pot discuta cu medicul pediatru despre administrarea anticorpilor monoclonali, în funcție de situația copilului și de recomandările medicale.

Pe lângă imunizare, există și câteva măsuri simple care pot reduce riscul de transmitere a virusului:

• Spală-te frecvent pe mâini, mai ales înainte de a lua în brațe un bebeluș.

• Aerisește regulat încăperile.

• Evită expunerea sugarilor la fumul de țigară.

• Limitează contactul bebelușilor cu persoanele care prezintă simptome respiratorii.

• Evită, pe cât posibil, spațiile aglomerate în perioadele în care virusurile respiratorii circulă intens.

Există tratament pentru infecția cu virusul sincițial respirator?

În prezent, VSR nu are un tratament antiviral specific utilizat în mod obișnuit pentru tratarea infecției. Îngrijirea medicală urmărește ameliorarea simptomelor și susținerea funcțiilor organismului până când acesta elimină virusul.

În formele ușoare, tratamentul este în principal simptomatic. În cazurile severe, pacienții pot avea nevoie de internare, oxigenoterapie sau, în situații critice, de ventilație mecanică.

De aceea, recunoașterea timpurie a semnelor de agravare este importantă, mai ales în cazul sugarilor și al persoanelor vârstnice cu boli cronice. Dificultățile de respirație, agravarea stării generale sau alimentația insuficientă la bebeluși nu trebuie ignorate și necesită evaluare medicală.

FOTO: Shutterstock