Șoarecii din jurul casei pot răspândi hantavirus? Riscul real ascuns în garaje, magazii și grădini

Adaugă CSID ca sursă preferată în Google

Un șoarece care traversează grădina sau apare printre cutiile vechi din garaj pare, pentru mulți, doar o neplăcere domestică banală. Totuși, anumite rozătoare sălbatice pot transmite boli severe, iar una dintre cele mai periculoase este hantavirusul, o infecție rară, dar care poate deveni rapid fatală.

Subiectul revine frecvent în atenție mai ales primăvara și vara, când oamenii încep curățenia în magazii, poduri, pivnițe sau spații închise luni întregi. Mare atenție însă asupra unui detaliu important: nu toți șoarecii reprezintă același risc.

Nu orice șoarece transmite hantavirus

Potrivit specialiștilor, principalii purtători ai virusului sunt anumite specii de rozătoare sălbatice, în special șoarecii de câmp și așa-numiții „deer mice”, întâlniți în anumite regiuni rurale. Șoarecii obișnuiți de casă, cei care apar frecvent în mediul urban, nu sunt considerați principalii vectori ai bolii.

Recomandări

Focar de salmoneloză la o grădiniță din Oradea. 13 cazuri de îmbolnăviri! Copiii prezentau simptome digestive.…

ANM a emis cod galben de ploi torențiale, grindină și descărcări electrice. Zonele cele mai afectate…

Această diferență este esențială, deoarece multe persoane intră în panică imediat ce observă urme de rozătoare în locuință. În realitate, riscul depinde de specie, de regiune și mai ales de contextul expunerii. Medicii explică faptul că oamenii nu se infectează prin simpla vedere a unui șoarece în curte, ci prin contact indirect cu particule contaminate provenite din urină, salivă, excremente sau materiale de cuibărire.

Citește și: El e pacientul zero, infectat cu hantavirus la bordul MV Hondius. Ornitologul olandez a murit în timpul croazierei! Primul simptom pe care l-a avut

Pericolul apare adesea în timpul curățeniei

Cele mai multe situații de risc apar în spații închise și neventilate: magazii uitate, garaje, hambare, poduri, încăperi abandonate sau zone unde au existat cuiburi de rozătoare. Problema apare în momentul în care praful este ridicat în aer. Măturatul uscat, aspirarea sau mutarea obiectelor contaminate pot elibera particule microscopice care ajung ușor în căile respiratorii. Specialiștii numesc acest proces aerosolizare, iar inhalarea acestor particule reprezintă principala cale de infectare.

De aceea, experții avertizează că unele gesturi considerate „normale” în timpul curățeniei pot crește semnificativ riscul:

• măturarea unui garaj plin de praf,
• curățarea unei magazii închise de luni întregi,
• manipularea lemnelor depozitate,
• îndepărtarea cuiburilor de rozătoare fără protecție.

De ce sunt îngrijorați medicii de această boală, deși este rară

Hantavirusul este considerat rar, însă medicii îl tratează cu maximă seriozitate deoarece evoluția poate deveni rapid severă. Primele simptome seamănă cu o gripă banală:

• febră,
• oboseală accentuată,
• dureri musculare,
• greață,
• amețeli,
• dureri de cap.

Problema este că boala poate progresa brusc către afectare pulmonară severă. În unele cazuri, plămânii se pot umple cu lichid în doar câteva zile, iar pacientul ajunge să respire cu dificultate și să necesite terapie intensivă. Medicii spun că rata de mortalitate poate deveni foarte mare odată ce apar simptomele respiratorii severe.

Spațiile aparent inofensive pot ascunde riscuri

Magaziile de grădină, colțurile cu hrană pentru animale, grămezile de ziare vechi, cutiile depozitate ani întregi sau compostul reprezintă medii ideale pentru rozătoare. Riscul crește după perioade ploioase, inundații sau în sezonul rece, când animalele caută adăpost mai aproape de locuințe. Specialiștii recomandă atenție la câteva semne care pot indica prezența rozătoarelor:

• excremente mici în colțuri,
• hârtie sau textile sfâșiate,
• urme de ros pe carton sau lemn,
• miros puternic, închis, în spațiile neventilate,
• urme în jurul recipientelor cu hrană.

Cum trebuie curățate corect zonele contaminate

Experții în sănătate publică recomandă o abordare lentă și precaută, nu o curățenie rapidă și agresivă. Pașii considerați siguri includ:

• aerisirea încăperii cel puțin 30 de minute înainte de curățenie,
• purtarea mănușilor și a măștii,
• pulverizarea unui dezinfectant sau a unei soluții pe bază de clor peste excremente înainte de îndepărtare,
• folosirea prosoapelor de hârtie în locul măturii sau aspiratorului,
• aruncarea resturilor în saci sigilați,
• spălarea atentă a mâinilor după finalizarea curățeniei.

În paralel, specialiștii recomandă sigilarea fisurilor, găurilor și zonelor prin care rozătoarele pot reintra în locuință.

Foto: shutterstock