Creștinii ortodocși îl sărbătoresc duminică, 20 iulie 2026, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament și unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox. Ziua este marcată prin slujbe religioase, tradiții păstrate din generație în generație și numeroase obiceiuri populare, iar peste 120.000 de români își celebrează onomastica.
Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în vremea regelui Ahab al Israelului. Originar din cetatea Tesbe, din Galaad, el provenea dintr-o familie de preoți, iar numele său, „Eliyahu”, înseamnă în limba ebraică „Dumnezeul meu este Yahve”.
Potrivit tradiției biblice, Dumnezeu l-a ales pentru a-i îndemna pe israeliți să renunțe la idolatrie și să se întoarcă la credința adevărată. Sfântul Ilie este cunoscut pentru numeroasele minuni pe care le-a săvârșit, printre care înmulțirea făinii și a untdelemnului unei văduve sărace, învierea fiului acesteia și coborârea focului din cer peste jertfa adusă pe Muntele Carmel, ca dovadă a puterii lui Dumnezeu.
Tot el este cel despre care Scriptura spune că a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, ca pedeapsă pentru închinarea la zeul Baal, iar la sfârșitul vieții a fost ridicat la cer într-un car de foc, fără să cunoască moartea trupească.
În tradiția creștină, Sfântul Ilie este considerat un model de credință, curaj și dreptate. De asemenea, el apare alături de Moise la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, fiind văzut drept unul dintre marii proroci ai Vechiului Testament.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că în această zi nu este bine să se lucreze, deoarece Sfântul Ilie, considerat stăpânul tunetelor și fulgerelor, îi pedepsește pe cei care nu respectă sărbătoarea trimițând furtuni, grindină sau trăsnete.
În unele regiuni ale țării există și credința că nu este bine să se înoate în râuri sau lacuri în ziua de 20 iulie, pentru a evita primejdiile.
Tot în această zi, credincioșii duc la biserică mere, miere și colaci pentru a fi sfințite. După slujbă, acestea sunt împărțite persoanelor nevoiașe sau sunt consumate în familie, fiind considerate aducătoare de sănătate și belșug.
Merele ocupă un loc aparte în tradiția populară, fiind considerate fructele preferate ale Sfântului Ilie. Se spune că cei care mănâncă mere sfințite în această zi vor avea parte de sănătate pe tot parcursul anului.
De asemenea, multe gospodine culeg busuioc în ziua praznicului și îl duc la biserică pentru a fi binecuvântat. Potrivit tradiției, busuiocul sfințit are puteri tămăduitoare și este păstrat la icoane sau folosit în prepararea unor leacuri populare.
În numeroase comunități sunt organizate procesiuni și slujbe speciale în care credincioșii se roagă pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și protecție împotriva incendiilor și a fenomenelor meteo extreme.
În credințele populare, Sfântul Ilie este strâns legat de furtuni, tunete și fulgere. Legenda spune că străbate cerul într-un car tras de cai de foc și lovește diavolii cu un bici de foc.
Din acest motiv, ploaia din ziua de Sfântul Ilie este interpretată ca un semn al prezenței sale pe cer. Tunetele sunt asociate cu zgomotul carului de foc, iar fulgerele simbolizează loviturile îndreptate împotriva răului.
Tot tradiția populară recomandă ca, în timpul furtunilor din această zi, ușile și ferestrele să fie închise, pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în casă.
O altă credință spune că nu este bine ca oamenii să se adăpostească sub un carpen în timpul unei furtuni de Sfântul Ilie, deoarece acolo s-ar ascunde duhurile rele alungate de sfânt.
Cu prilejul sărbătorii Sfântului Ilie, peste 120.000 de români își serbează ziua numelui.
Printre cele mai întâlnite nume masculine se numără:
Dintre numele feminine, cele mai cunoscute sunt:
Pentru mulți români, ziua de Sfântul Ilie rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale verii, în care tradițiile religioase se împletesc cu vechile credințe populare, păstrate de secole în satele românești.
Sursă foto – Doxologia.ro