În perioada Postului Crăciunului, mulți români aleg pateul de post ca alternativă rapidă și convenabilă la produsele tradiționale din carne. Totuși, dr. Mihail Pautov avertizează că acest produs poate fi mai nociv decât pare. Analizele sale privind etichetele alimentelor procesate, pe care le numește adesea „junk food sub acoperire”, evidențiază probleme semnificative care justifică interzicerea sa dintr-o dietă sănătoasă.
Dr. Pautov atrage atenția asupra faptului că majoritatea pateurilor de post comerciale se bazează pe uleiuri vegetale hidrogenate sau rafinate, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui sau uleiul de palmier. Aceste grăsimi, deși aparent inofensive, au un efect pro-inflamator asupra organismului, cresc riscul de boli cardiovasculare și contribuie la depunerea de colesterol rău.
„Chiar dacă produsul este etichetat «de post», efectele lui asupra sănătății sunt asemănătoare cu cele ale alimentelor procesate nesănătoase”, explică dr. Pautov.
Astfel, consumul zilnic poate fi mai dăunător decât mulți ar anticipa.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fmedicool2-1200x933.jpg)
Un alt motiv pentru care pateul de post nu este recomandat este prezența excesivă a amidonului și a aditivilor. Pentru a obține textura cremoasă caracteristică, producătorii folosesc cantități mari de carbohidrați simpli și o listă lungă de E-uri, gume, coloranți și conservanți, care nu aduc beneficii nutriționale reale.
Mai mult, comparativ cu un pateu făcut în casă din linte, fasole sau alte leguminoase, cel comercial este o „pastă moartă” din punct de vedere nutritiv. Este bogat în sare și calorii goale, dar sărac în proteine, fibre și vitamine esențiale.
Dr. Mihail Pautov concluzionează:
„Este un produs care oferă satisfacție gustativă pe termen scurt, dar nu hrănește organismul și poate dăuna sănătății pe termen lung”.