Curmalul chinezesc, cunoscut și sub denumirea de jujube, este una dintre culturile exotice testate la Dăbuleni. Planta s-a adaptat terenurilor nisipoase din sudul României, iar specialiștii spun că, la maturitate, un hectar poate ajunge la producții de până la 40 de tone.
Dăbuleniul este cunoscut de zeci de ani pentru pepenii cultivați pe terenurile nisipoase, însă Stațiunea de Cercetare din localitate testează de mai mult timp și plante pe care românii le asociază, de regulă, cu regiuni mai calde. Printre acestea se numără fisticul, kiwi, kaki, rodiile și curmalul chinezesc. În 2026, culturile exotice de la Dăbuleni au avut unul dintre cei mai buni ani din ultima perioadă, iar producția a crescut cu aproximativ 30%, potrivit informațiilor prezentate de Știrile ProTV.
Precipitațiile mai abundente au contribuit la dezvoltarea plantelor și le-au ajutat să suporte mai bine temperaturile ridicate și insolația. Ștefan Nanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, a explicat că ploile mai numeroase au făcut ca umiditatea atmosferică să se apropie de nivelul considerat optim pentru aceste culturi.
Curmalul chinezesc se numără printre speciile care au atras deja atenția fermierilor români. „Acum suntem chiar în sezonul plantelor exotice. Sunt fermieri care sunt interesați în prezent de curmalul chinezesc, pentru că a fost prima specie pe care noi am promovat-o”, a declarat Irina Țițirică, inginer la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, pentru Știrile ProTV.
Potențialul acestei culturi a fost remarcat încă din urmă cu câțiva ani. În 2023, plantația experimentală de curmal chinezesc de la Dăbuleni se întindea pe un hectar.
Pentru acel an era estimată o producție de aproximativ 10 tone, însă specialiștii explicau că, după ce pomii ajung la maturitate, recolta ar putea fi de până la patru ori mai mare, respectiv aproximativ 40 de tone la hectar. La acel moment, potențialul economic al unei asemenea plantații era estimat la aproximativ 100.000 de euro, în funcție de producție și de prețul de valorificare. Un singur pom poate produce între 10 și 30 de kilograme de fructe, în funcție de soi, în timp ce producția medie indicată pentru un hectar era de aproximativ 20 de tone.
Citește și: Cumperi impulsiv pentru că este la reducere? Cum ajungi să cheltuiești mai mult decât ți-ai propus
Între timp, curmalul chinezesc a trecut și de etapa de cultură experimentală, fructele fiind comercializate. În septembrie 2026, specialiștii de la Dăbuleni anunțau că fructele sunt coapte și pot ajunge la consumatori. În magazinul propriu al Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, un kilogram de curmale chinezești este afișat la 40 de lei, TVA inclus.
Prețul de vânzare nu înseamnă însă automat că o plantație poate genera un anumit profit. Veniturile fermierilor depind de producția obținută, calitatea fructelor, costurile de întreținere, recoltare și comercializare, dar și de prețul la care marfa este vândută.
Unul dintre elementele care fac această specie interesantă pentru sudul României este perioada de înflorire. Potrivit specialiștilor, curmalul chinezesc începe să înflorească în luna iunie. Astfel, pomul evită o parte dintre înghețurile târzii de primăvară care pot afecta alte specii pomicole, precum caisul sau piersicul.
În plus, soiurile testate la Dăbuleni s-au adaptat terenurilor nisipoase și condițiilor climatice din sudul țării. De-a lungul anilor, cercetătorii au adus mai multe soiuri pentru a observa modul în care acestea se dezvoltă în condițiile locale. Rezultatele obținute au contribuit la creșterea interesului din partea fermierilor. În 2026, specialiștii Stațiunii de Cercetare Dăbuleni spuneau că există agricultori interesați să introducă această specie în propriile exploatații.
Curmalul chinezesc nu este singura cultură exotică testată în sudul României. În aceleași plantații experimentale, și fisticul a avut rezultate bune. Potrivit specialiștilor citați de Știrile ProTV, un pom de fistic în vârstă de șapte ani poate produce în jur de 10 kilograme de fructe.
La Dăbuleni mai sunt cultivate kiwi, kaki și rodii, iar condițiile meteorologice din 2026 au fost favorabile dezvoltării mai multor culturi exotice.„Plantele au fost mult mai bine aprovizionate cu apă de la mama natură, pentru că noi oricum irigam, dar stresul termic și insolația au fost mai ușor de tolerat”, a explicat Alina Paraschiv, inginer la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni.
Rezultatele obținute în ultimii ani îi determină pe cercetători să urmărească în continuare comportamentul acestor specii în sudul României. Curmalul chinezesc se numără printre culturile care au trecut deja de etapa inițială de testare și au început să atragă interesul fermierilor.
Sursa foto: Shutterstock