O bacterie prezentă în intestinul a până la 20% dintre oamenii sănătoși ar putea favoriza cancerul de colon. Ce au descoperit cercetătorii

Este vorba despre Bacteroides fragilis, o bacterie care face parte din microbiomul intestinal și care poate fi identificată la până la 20% dintre persoanele sănătoase. Totuși, nu toate tulpinile sale prezintă același comportament. Unele pot produce o toxină capabilă să deterioreze bariera intestinală și să întrețină procesele inflamatorii asociate dezvoltării tumorilor.

Noua cercetare, coordonată de specialiști de la Johns Hopkins Kimmel Cancer Center și publicată în revista Nature la 22 aprilie 2026, a identificat proteina de care această toxină are nevoie pentru a se fixa de celulele colonului și a-și exercita efectele.

Bacteroides fragilis, bacteria intestinală care poate produce o toxină asociată cancerului colorectal

Bacteroides fragilis este o bacterie anaerobă, prezentă în microbiomul intestinal uman. În anumite condiții, aceasta poate face parte din comunitatea microbiană normală, fără să provoace probleme de sănătate.

Diferența importantă apare între tulpinile bacteriei. Unele nu produc toxina implicată în cercetare, în timp ce altele, denumite enterotoxigene (ETBF), secretă o substanță numită BFT sau fragilizină.

Această toxină poate afecta structura mucoasei intestinale, poate favoriza inflamația și poate modifica procesele prin care celulele se multiplică. Cercetările anterioare au asociat aceste efecte cu dezvoltarea tumorilor colorectale, în special în modele experimentale pe animale.

Prin urmare, simpla prezență a bacteriei în intestin nu reprezintă un diagnostic și nici nu înseamnă că persoana respectivă va dezvolta cancer. Contează dacă este vorba despre o tulpină producătoare de toxină și modul în care aceasta interacționează cu organismul.

Proteina pe care toxina o folosește pentru a ataca celulele colonului

Oamenii de știință știau deja că toxina BFT poate deteriora o proteină numită E-caderină, esențială pentru menținerea legăturilor dintre celulele care căptușesc intestinul. Aceste legături contribuie la integritatea barierei intestinale, care protejează țesuturile de substanțele potențial nocive din interiorul colonului.

Rămânea însă o întrebare: cum reușește toxina să ajungă la această proteină și să o afecteze?

Cercetătorii au identificat o altă proteină, numită claudin-4, aflată la suprafața celulelor epiteliale. Aceasta funcționează ca un receptor de care toxina BFT trebuie să se fixeze înainte de a putea deteriora E-caderina.

Pentru a identifica această legătură, echipa de cercetare a utilizat o tehnică de editare genetică bazată pe CRISPR, prin care a dezactivat sistematic diferite gene din celulele colonului. Atunci când gena responsabilă de producerea claudin-4 a fost eliminată, toxina nu a mai reușit să se fixeze eficient de celule, iar E-caderina a rămas protejată.

Descoperirea explică o etapă esențială a mecanismului prin care anumite tulpini de Bacteroides fragilis pot afecta țesutul intestinal.

Cum poate favoriza această bacterie apariția cancerului de colon

După ce toxina BFT se fixează de receptorul claudin-4, aceasta poate deteriora E-caderina și poate slăbi legăturile dintre celulele intestinale.

În consecință, bariera de protecție a mucoasei devine vulnerabilă, iar procesele inflamatorii pot fi activate sau întreținute.

Inflamația cronică este un mecanism biologic cunoscut pentru implicarea sa în dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. În cazul colonului, afectarea repetată a țesuturilor și modificarea semnalelor care controlează multiplicarea celulară pot crea un mediu favorabil apariției unor modificări anormale.

Totuși, cancerul colorectal este o boală cu mecanisme complexe, influențate de factori genetici, alimentari, de mediu și de particularitățile microbiomului. Bacteria nu reprezintă o cauză unică a bolii, iar prezența sa nu permite estimarea individuală a riscului de cancer.

O moleculă experimentală a reușit să blocheze toxina la șoareci

După identificarea receptorului claudin-4, cercetătorii au încercat să găsească o modalitate prin care să împiedice toxina să ajungă la celulele intestinale.

Astfel, au creat o versiune solubilă a proteinei claudin-4, care funcționează ca o țintă alternativă pentru toxină. Practic, BFT se fixează de această moleculă experimentală în loc să se lege de receptorul aflat pe suprafața celulelor colonului.

În experimentele realizate pe șoareci, strategia a reușit să reducă leziunile intestinale provocate de toxină.

Rezultatul este important deoarece sugerează că efectele nocive ale anumitor bacterii ar putea fi neutralizate fără să fie necesară eliminarea lor completă din microbiom.

Cercetătorii analizează în continuare posibilitatea dezvoltării unor molecule cu proprietăți farmacologice adecvate, care să poată fi utilizate în viitoare tratamente. Deocamdată, însă, substanța testată nu reprezintă un medicament disponibil pentru oameni și nu s-a demonstrat că previne cancerul colorectal la pacienți.

Ar trebui să ne testăm pentru această bacterie intestinală?

În prezent, nu există o recomandare generală ca persoanele sănătoase să efectueze teste pentru identificarea bacteriei Bacteroides fragilis în scopul prevenirii cancerului colorectal.

Mai mult, identificarea bacteriei într-o analiză a microbiomului nu demonstrează automat prezența unei tulpini enterotoxigene, capabile să producă toxina BFT.

Nici administrarea antibioticelor nu este justificată doar pe baza identificării acestei bacterii. Microbiomul intestinal este alcătuit din numeroase microorganisme care contribuie la funcționarea normală a organismului, iar modificarea nejustificată a echilibrului acestuia poate avea consecințe nedorite.

Pentru depistarea cancerului colorectal rămân importante metodele medicale validate, precum testele pentru identificarea sângelui ocult în materiile fecale și colonoscopia, recomandate în funcție de vârstă, simptome și istoricul familial.

Ce simptome ale cancerului colorectal nu trebuie ignorate

Cancerul colorectal poate evolua o perioadă îndelungată fără manifestări evidente. Atunci când apar, simptomele pot fi confundate cu cele ale unor afecțiuni digestive obișnuite.

Printre semnele care necesită evaluare medicală se numără:

• Modificări persistente ale tranzitului intestinal, precum constipația sau diareea.

• Prezența sângelui în scaun.

• Dureri abdominale sau crampe care persistă.

• Anemie prin deficit de fier.

• Scădere inexplicabilă în greutate.

• Senzația că intestinul nu se golește complet după defecație.

Aceste manifestări nu indică automat existența unui cancer, însă nu trebuie ignorate, mai ales dacă persistă sau se agravează.

Te mai poate interesa și: Cancerul colorectal: ce simptome dă și cât de frecvent apare?

Persoanele care au rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer colorectal sau suferă de anumite boli inflamatorii intestinale pot avea nevoie de investigații mai devreme decât populația generală.

Descoperirea cercetătorilor de la Johns Hopkins aduce informații importante despre relația dintre microbiomul intestinal și cancerul colorectal. Deși sunt necesare studii suplimentare înainte ca rezultatele să poată fi transformate într-o strategie preventivă pentru oameni, identificarea mecanismului prin care toxina afectează celulele colonului oferă o nouă direcție pentru cercetarea medicală.

FOTO: Shutterstock