Nu ai copii? Cine îți moștenește averea, de fapt. Regula din Codul civil pe care puțini o cunosc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ce se întâmplă cu apartamentul, casa, terenurile, economiile și celelalte bunuri ale unei persoane care moare fără să aibă copii? O idee destul de răspândită este că întreaga avere ajunge automat la soț sau soție. În realitate, legea din România stabilește o ordine precisă a moștenitorilor, iar soțul supraviețuitor poate fi nevoit să împartă moștenirea cu părinții, frații sau chiar cu alte rude ale persoanei decedate.

Regulile sunt stabilite de Codul civil și devin importante atunci când nu există un testament care să stabilească o altă împărțire, în limitele permise de lege.

Dacă nu ai copii, cine este primul la moștenire

Codul civil împarte rudele care pot moșteni în patru clase de moștenitori legali. Prima clasă este reprezentată de descendenți: copii, nepoți și ceilalți urmași în linie dreaptă.

Recomandări

De ce ai poftă de alimente sărate când transpiri mult. Ce încearcă să-ți spună organismul

Varză murată pentru iarnă. Când este momentul potrivit să o pui și ce contează pentru o…

Dacă persoana decedată nu are copii și nici alți descendenți care să poată veni la moștenire, se trece la clasa a doua, formată din părinții defunctului și frații și surorile acestuia, precum și descendenții fraților și surorilor, în condițiile prevăzute de lege.

Așadar, lipsa copiilor nu înseamnă că averea ajunge automat la soțul supraviețuitor.

Soțul poate primi numai o treime

Unul dintre cele mai surprinzătoare scenarii apare atunci când persoana decedată era căsătorită, nu avea copii, dar avea în viață atât părinți, cât și frați sau surori.

În această situație, soțul supraviețuitor primește o treime din moștenire, iar celelalte două treimi revin moștenitorilor din clasa a doua, potrivit regulilor stabilite de Codul civil.

Este important să vorbim despre masa succesorală a persoanei decedate. Dacă soții au avut bunuri comune, înainte de împărțirea moștenirii trebuie stabilit ce parte îi aparținea deja soțului supraviețuitor și ce parte aparținea defunctului. Numai partea defunctului intră efectiv în succesiune.

De aceea, afirmația că soțul primește „o treime din casă” poate fi greșită dacă locuința era bun comun.

Dacă există doar părinți sau doar frați

Cota soțului se modifică atunci când nu există ambele categorii de rude.

Dacă persoana decedată nu are copii, iar soțul supraviețuitor vine la moștenire numai împreună cu părinții defunctului sau numai împreună cu frații și surorile acestuia și descendenții lor care au vocație succesorală, soțului îi revine jumătate din moștenire.

Cealaltă jumătate revine rudelor cu care acesta vine în concurs. Prin urmare, existența sau absența părinților și fraților poate modifica substanțial partea pe care o primește soțul.

Bunicii pot ajunge și ei la moștenire

Dacă nu există copii, părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora care să poată moșteni, legea trece la următoarea clasă. Clasa a treia este reprezentată de ascendenții ordinari, adică bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți ai persoanei decedate.

Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta primește în concurs cu ascendenții ordinari trei sferturi din moștenire, iar rudele respective împart restul de un sfert.

În interiorul unei clase funcționează, ca regulă, principiul gradului de rudenie: rudele mai apropiate le înlătură pe cele mai îndepărtate, dacă legea nu prevede o excepție.

Până și verii primari pot moșteni

Dacă nici ascendenți ordinari nu există, se ajunge la clasa a patra: colateralii ordinari.

Aici intră rudele colaterale până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția fraților, surorilor și descendenților lor, care fac parte din clasa a doua.

În această categorie pot intra, în funcție de gradul de rudenie, unchii și mătușile, dar și verii primari. Codul civil precizează că rudele colaterale au vocație la moștenire numai până la gradul al patrulea inclusiv.

Dacă există soț supraviețuitor și acesta vine la moștenire împreună cu rude din această ultimă clasă, soțul primește trei sferturi din moștenire, iar colateralii ordinari împart un sfert.

Când soțul primește toată averea

Există însă și situația în care soțul supraviețuitor primește întreaga moștenire. Codul civil stabilește că, în absența rudelor care pot și vor să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.

Așadar, simplul fapt că persoana decedată nu are copii nu este suficient. Trebuie verificat dacă există părinți, frați, nepoți de frate sau soră, bunici ori alte rude cu vocație succesorală.

Ce se întâmplă dacă nu există nici soț, nici rude

Există și situația unei persoane necăsătorite, fără copii și fără rude care să poată moșteni. Averea nu rămâne pur și simplu fără proprietar.

Codul civil prevede că, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul se transmite comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.

Aceasta este una dintre regulile mai puțin cunoscute privind succesiunea.

Testamentul poate schimba situația, dar există limite

O persoană fără copii poate decide prin testament cui dorește să îi lase bunurile, însă libertatea testamentară nu este întotdeauna absolută.

Codul civil protejează anumite categorii de moștenitori rezervatari. De exemplu, soțul supraviețuitor și, în anumite situații, părinții beneficiază de o rezervă succesorală și nu pot fi lipsiți complet de partea protejată de lege printr-un simplu testament.

În schimb, frații și surorile nu sunt moștenitori rezervatari.

Prin urmare, răspunsul la întrebarea „cine îmi moștenește averea dacă nu am copii?” depinde de situația familiei. Soțul nu primește automat totul. Părinții, frații, bunicii și chiar rudele colaterale până la gradul al patrulea pot ajunge la moștenire, într-o ordine stabilită foarte precis de Codul civil.

Sursă foto: Shutterstock