Leptospiroza: boala bacteriană care poate apărea după contactul cu apă contaminată. Cum se transmite, ce simptome are și cum poate fi prevenită

Leptospiroza este o infecție bacteriană transmisă de la animale la oameni. Află cum se transmite, ce simptome provoacă, ce complicații poate avea și cum poate fi prevenită.
  • Publicat:
Leptospiroza: boala bacteriană care poate apărea după contactul cu apă contaminată. Cum se transmite, ce simptome are și cum poate fi prevenită
Leptospiroza: boala bacteriană care poate apărea după contactul cu apă contaminată. Cum se transmite, ce simptome are și cum poate fi prevenită

Leptospiroza este o infecție bacteriană care se transmite de la animale la oameni și care poate provoca manifestări ce variază de la simptome ușoare, asemănătoare gripei, până la complicații severe ce afectează rinichii, ficatul sau plămânii. Deși este considerată o boală relativ rară, riscul de infectare crește după inundații, în urma contactului cu apă contaminată sau în anumite profesii care implică lucrul cu animale.

Cum apare leptospiroza

Boala este provocată de bacterii din genul Leptospira, eliminate în mediul înconjurător prin urina animalelor infectate, în special a rozătoarelor, câinilor, bovinelor sau porcilor.

Oamenii se pot infecta atunci când bacteria pătrunde în organism prin:

  • răni sau zgârieturi ale pielii;
  • mucoasa ochilor, nasului sau gurii;
  • contactul cu apă, noroi sau sol contaminate;
  • consumul de apă contaminată.

Riscul este mai mare după ploi abundente și inundații, când bacteriile pot ajunge mai ușor în sursele de apă.

Cine este mai expus

Anumite categorii profesionale au un risc mai mare de infectare, printre care:

  • fermierii;
  • medicii veterinari;
  • măcelarii;
  • lucrătorii din zootehnie;
  • minerii;
  • personalul militar;
  • persoanele implicate în operațiuni de intervenție după inundații.

De asemenea, boala poate apărea la persoanele care practică sporturi în ape dulci contaminate sau călătoresc în regiuni unde leptospiroza este mai frecventă.

Citește și: Miruna, fata din Craiova susținută în viață de aparatul ECMO, a primit un diagnostic. Ce au arătat analizele

Simptomele leptospirozei

Primele manifestări apar, de regulă, între 2 și 14 zile după infectare, însă perioada de incubație poate fi mai lungă.

Printre cele mai frecvente simptome se numără:

  • febră;
  • frisoane;
  • dureri musculare, în special la nivelul gambelor și zonei lombare;
  • dureri de cap;
  • greață și vărsături;
  • diaree;
  • dureri abdominale;
  • ochi înroșiți;
  • erupții cutanate.

În unele cazuri, boala poate evolua fără simptome evidente, ceea ce face diagnosticul mai dificil.

Cum se stabilește diagnosticul

Pentru confirmarea infecției, medicul va ține cont atât de istoricul pacientului, cât și de eventualele expuneri recente la apă sau animale contaminate.

Diagnosticul poate include:

  • analize de sânge;
  • teste serologice pentru identificarea anticorpilor;
  • testul de aglutinare microscopică (MAT), considerat una dintre metodele de referință;
  • în anumite situații, alte investigații recomandate de medic.

Cum se tratează

Tratamentul depinde de severitatea bolii.

Formele ușoare pot fi tratate cu antibiotice administrate la recomandarea medicului, în timp ce cazurile grave necesită internare și tratament intravenos.

Dacă apar complicații importante, pacientul poate avea nevoie de:

  • terapie intensivă;
  • susținerea funcției respiratorii;
  • dializă, în cazul insuficienței renale;
  • alte proceduri specifice, în funcție de organele afectate.

Complicațiile care pot apărea

Netratată la timp, leptospiroza poate deveni o afecțiune gravă și poate provoca:

  • insuficiență renală;
  • afectare hepatică și icter;
  • hemoragii;
  • insuficiență respiratorie;
  • meningită;
  • miocardită;
  • șoc septic.

În cazurile severe, boala poate pune viața în pericol.

Cum poate fi prevenită

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru reducerea riscului de infectare:

  • evitarea înotului în ape potențial contaminate;
  • acoperirea rănilor înainte de contactul cu apa sau noroiul;
  • purtarea echipamentului de protecție în profesiile cu risc;
  • consumul exclusiv de apă sigură, îmbuteliată sau fiartă, în zonele cu risc;
  • spălarea riguroasă după contactul cu apă din lacuri, râuri sau zone inundate.

În anumite situații speciale, precum intervențiile în zone afectate de dezastre naturale, medicii pot recomanda tratament preventiv cu antibiotice pentru persoanele expuse.

Când este necesar consultul medical

Febra însoțită de dureri musculare intense, frisoane și antecedente de contact cu apă contaminată sau animale trebuie să reprezinte un motiv de prezentare rapidă la medic. Diagnosticul și tratamentul precoce reduc considerabil riscul apariției complicațiilor.

FOTO: Shutterstock.

Alice Moisescu - Web-Editor
Pasiunea mea pentru frumos a început în adolescență, printre revistele Vogue și pălăriile vintage ale bunicii. Astăzi, am transformat acea fascinație într-o misiune: aceea de a te ajuta să-ți găsești propriul stil și să trăiești frumos. Pentru a înțelege secretele din spatele hainelor, ...
citește mai mult