Îți tremură mâinile? Ce nu ți-a spus nimeni despre semnalele ascunse ale corpului tău

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tremurul mâinilor este o problemă frecvent întâlnită și, în multe situații, poate apărea din cauze obișnuite precum stresul, oboseala sau consumul excesiv de cafea. Totuși, specialiștii avertizează că, atunci când devine persistent sau afectează activitățile zilnice, simptomul poate indica existența unor afecțiuni neurologice sau metabolice serioase.

Motivul pentru care îți tremură mâinile

Pentru unele persoane, tremorul este abia perceptibil și apare doar în anumite momente, însă pentru altele poate deveni suficient de puternic încât să îngreuneze scrisul, folosirea tacâmurilor sau chiar ținerea unui pahar în mână.

Medicii explică faptul că fiecare persoană are un tremor fiziologic normal, produs atunci când mușchii se contractă pentru a menține o poziție sau pentru a efectua o mișcare. În mod normal, aceste vibrații sunt foarte fine și aproape imposibil de observat.

Recomandări

Semn neobișnuit la nivelul picioarelor care ar putea indica probleme hepatice. Medic: „Ficatul transmite semnale prin…

Debutul primului val de caniculă din acest an aduce temperaturi de peste 30°C. ANM anunță că…

Tremorul devine însă mai evident atunci când o persoană își întinde brațele în față, este anxioasă sau trece printr-o perioadă de stres intens.

Ce tipuri de tremor există

Specialiștii clasifică tremorul în două categorii principale. Primul este tremorul de repaus, care apare atunci când mușchii sunt relaxați, inclusiv atunci când mâinile stau în poală. Al doilea este tremorul de acțiune, care apare în timpul mișcărilor voluntare și reprezintă cea mai frecventă formă întâlnită.

Deși mâinile sunt afectate cel mai des, tremorul poate apărea și la nivelul capului, brațelor, picioarelor, trunchiului sau laringelui, caz în care vocea poate deveni tremurată.

Cauze frecvente: stres, oboseală și prea multă cofeină

Cel mai comun tip de tremor este tremorul fiziologic accentuat, care afectează de regulă ambele mâini și degete. Acesta poate deveni mai intens în anumite situații, precum:

• stresul și anxietatea;
• lipsa somnului;
• oboseala;
• exercițiile fizice intense;
• consumul excesiv de cofeină;
• hipertiroidismul.

În majoritatea cazurilor, acest tip de tremor nu necesită tratament și dispare odată cu eliminarea factorului declanșator.

Când tremurul poate ascunde o boală neurologică

Medicii atrag atenția că tremorul persistent poate semnala afectarea unor zone ale creierului responsabile de controlul mișcărilor.

Scleroza multiplă

Persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă dezvoltă frecvent diferite forme de tremor, mai ales atunci când boala afectează traseele nervoase implicate în coordonarea mișcărilor.

Boala Parkinson

Aproximativ 75% dintre pacienții cu Parkinson dezvoltă tremor. Acesta începe adesea pe o singură parte a corpului și se accentuează în perioadele de stres sau emoții intense.

Accident vascular cerebral

După un accident vascular cerebral, unele persoane pot rămâne cu diferite tipuri de tremor, în funcție de regiunea cerebrală afectată.

Traumatismele cerebrale și distonia

Tremorul poate apărea și după leziuni cerebrale traumatice, însă aceste cazuri sunt considerate rare. De asemenea, persoanele cu distonie — o tulburare neurologică ce provoacă contracții musculare involuntare — pot dezvolta mișcări tremurate neregulate și sacadate, în special la nivelul mâinilor.

Alte probleme medicale asociate cu mâinile tremurătoare

Pe lângă afecțiunile neurologice, tremorul poate apărea și în alte situații medicale, precum:

• consum excesiv de alcool sau sevraj alcoolic;
• intoxicația cu mercur;
• insuficiența hepatică sau renală;
• afecțiuni psihiatrice, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic;
• boli genetice degenerative, precum ataxia ereditară sau sindromul X fragil.

Medicamente care pot provoca tremor

Unele tratamente medicamentoase pot avea ca efect secundar tremurul mâinilor. Printre acestea se numără anumite medicamente pentru astm, anticonvulsivante, antidepresive, corticosteroizi, antibiotice, medicamente antivirale sau unele tratamente utilizate în oncologie.

Amfetaminele și anumite stabilizatoare de dispoziție pot produce, de asemenea, tremor accentuat.

Când trebuie mers la medic

Specialiștii spun că un tremor discret și ocazional nu reprezintă, de regulă, un motiv de îngrijorare. Situația se schimbă însă atunci când simptomul devine persistent, sever sau afectează activitățile de zi cu zi.

Medicii recomandă consult neurologic dacă tremorul apare brusc, se agravează în timp sau este însoțit de alte simptome precum slăbiciune musculară, dificultăți de mers, rigiditate sau tulburări de vorbire.

În multe cazuri, identificarea cauzei reale poate ajuta la controlul simptomelor și la prevenirea agravării unor boli neurologice care, netratate, pot afecta semnificativ calitatea vieții.

Sursă foto – PerfectWave003 / Envato