Halloween: de unde vine sărbătoarea și cum au apărut tradițiile pe care le iubim astăzi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În fiecare an, la sfârșitul lunii octombrie, dovlecii sculptați apar la ferestre, magazinele se umplu de decorațiuni cu vrăjitoare, fantome și lilieci, iar costumele inspirate din filme, personaje și legende devin tot mai populare. Halloween-ul este asociat astăzi cu petrecerile, dulciurile, filmele horror și atmosfera misterioasă, însă povestea acestei sărbători începe cu mult înainte ca dovleacul portocaliu și „trick or treat” să devină simbolurile sale.

Sărbătorit în fiecare an pe 31 octombrie, Halloween-ul are o istorie de peste două milenii și își are originile într-un amestec de tradiții celtice și creștine. De-a lungul timpului, vechile ritualuri de toamnă s-au transformat, iar sărbătoarea a căpătat forma pe care o cunoaștem astăzi.

Citește și: Flori de Halloween – re(creativ) si distractiv

Recomandări

De ce se pune frunza de vișin la murături. Trucul vechi care ajută legumele să rămână…

Ingredientul de pe etichetă la care medicii oncologi spun să fim atenți. Se găsește în multe…

Halloween-ul își are originile în festivalul celtic Samhain

Una dintre cele mai importante surse ale tradiției Halloween-ului este Samhain, un festival celebrat de comunitățile celtice din Irlanda și Scoția, care marca sfârșitul sezonului recoltelor și începutul unei perioade asociate cu iarna.

Pentru comunitățile care respectau acest calendar tradițional, trecerea de la toamnă la iarnă reprezenta mai mult decât o schimbare de anotimp. Era o perioadă de tranziție, în care lumea celor vii și lumea supranaturalului erau considerate mai apropiate.

Potrivit credințelor asociate cu Samhain, în această perioadă spiritele și alte ființe supranaturale puteau reveni în lumea oamenilor. De aici provine și una dintre cele mai importante caracteristici ale Halloween-ului modern: fascinația pentru fantome, monștri și lumea de dincolo.

În timpul festivalului erau aprinse focuri, iar oamenii purtau costume sau deghizări. Unele dintre aceste obiceiuri aveau rolul de a-i proteja de spiritele considerate periculoase sau de a-i ajuta să se confunde cu acestea.

Cum a devenit Samhain Halloween

Halloween-ul de astăzi nu este pur și simplu o continuare nemodificată a festivalului Samhain. Sărbătoarea s-a format în timp, prin suprapunerea unor tradiții precreștine peste sărbători creștine.

În calendarul creștin, 1 noiembrie este All Saints’ Day – Ziua Tuturor Sfinților, iar seara precedentă era cunoscută drept All Hallows’ Eve. De aici provine, în timp, denumirea „Halloween”.

Prin urmare, tradițiile care astăzi par pur și simplu „de Halloween” sunt rezultatul unui proces istoric complex, în care obiceiuri vechi, credințe populare și sărbători creștine s-au influențat reciproc.

De ce ne costumăm de Halloween?

Costumele sunt printre cele mai recognoscibile elemente ale sărbătorii. Astăzi, alegerea unui costum poate fi pur și simplu o formă de distracție: oamenii se costumează în personaje din filme, vampiri, vrăjitoare, fantome sau orice altceva își imaginează.

Obiceiul are însă rădăcini mult mai vechi.

În tradițiile asociate cu Samhain, oamenii se deghizau în ființe supranaturale sau purtau măști. Ideea era legată de credința că, în această perioadă, spiritele puteau circula printre oameni. Deghizarea putea avea, în imaginarul tradițional, rolul de a proteja persoana care o purta sau de a o face mai greu de recunoscut.

Mai târziu, în Irlanda și Scoția, a apărut și tradiția numită „guising”, prin care copiii se costumau și mergeau din casă în casă, oferind mici momente de divertisment în schimbul unor recompense.

Costumele moderne de Halloween sunt, astfel, o versiune mult mai veselă și comercială a unei tradiții care avea inițial o legătură puternică cu lumea supranaturală.

De ce sculptăm dovleci de Halloween?

Puține imagini sunt mai asociate cu Halloween-ul decât un dovleac sculptat, luminat din interior.

Partea interesantă este că dovleacul nu a fost primul „felinar” de Halloween.

Tradiția provine din Irlanda, unde oamenii sculptau inițial napi, nu dovleci. Aceștia erau transformați în felinare și decorați cu chipuri menite să îndepărteze spiritele rele.

Legenda lui Stingy Jack, cunoscută sub numele de „Jack-o’-lantern”, a contribuit la popularizarea poveștii. Potrivit legendei, Jack l-ar fi păcălit de mai multe ori pe Diavol și, după moarte, nu ar fi fost primit nici în Rai, nici în Iad. Condamnat să rătăcească, ar fi primit o bucată de cărbune aprinsă, pe care a pus-o într-un nap scobit pentru a-și lumina drumul.

Odată ajunsă tradiția în America de Nord, napul a fost înlocuit treptat de dovleac, mult mai ușor de găsit și de sculptat. Așa a devenit dovleacul portocaliu unul dintre simbolurile incontestabile ale Halloween-ului.

De unde vine „trick or treat”?

„Trick or treat” este astăzi una dintre cele mai cunoscute tradiții de Halloween. Copiii costumați merg din casă în casă, cerând dulciuri și amenințând, într-o formă jucăușă, cu o „păcăleală” dacă nu primesc nimic.

Obiceiul are însă mai multe rădăcini istorice.

În Evul Mediu, în anumite regiuni ale Europei, oamenii săraci și copiii mergeau din casă în casă și primeau „soul cakes”, prăjituri oferite în schimbul rugăciunilor pentru sufletele celor morți. În Irlanda și Scoția exista și „guising”, când copiii costumați mergeau din casă în casă și ofereau cântece, poezii sau mici reprezentații în schimbul unor recompense.

În Statele Unite, tradiția modernă a „trick or treat”-ului s-a răspândit în special în prima parte a secolului XX și a devenit foarte populară după cel de-Al Doilea Război Mondial. Dezvoltarea suburbiilor și disponibilitatea dulciurilor ambalate individual au contribuit la transformarea obiceiului într-unul dintre cele mai importante ritualuri ale Halloween-ului american.

De ce Halloween-ul este asociat cu portocaliu și negru?

Combinația de portocaliu și negru este astăzi aproape inseparabilă de Halloween.

Cele două culori au și o explicație simbolică legată de originile sărbătorii. În tradițiile asociate cu Samhain, negrul era legat de sfârșitul verii și de perioada întunecată care urma, în timp ce portocaliul amintea de toamnă și de recolta de la finalul sezonului agricol.

În cultura populară modernă, asocierea a devenit și mai puternică: negrul amintește de noapte, mister și moarte, în timp ce portocaliul trimite la dovleci, frunze de toamnă și foc.

Cum au apărut vrăjitoarele, fantomele și monștrii?

Halloween-ul modern este o combinație de folclor, mitologie și cultură populară.

Vrăjitoarele au devenit unele dintre cele mai populare personaje asociate sărbătorii datorită tradițiilor europene și poveștilor despre magie și vrăjitorie. Fantomele sunt legate de vechea idee că, în această perioadă a anului, lumea celor vii și cea a morților se puteau apropia.

De-a lungul secolelor, aceste elemente au fost completate de literatura gotică, filmele horror, televiziunea și cultura pop. Astfel, Halloween-ul a ajuns să includă nu doar personaje din folclorul european, ci și vampiri, zombi, mumii, vârcolaci și personaje create special pentru divertisment.

Halloween-ul nu a fost dintotdeauna despre dulciuri

Astăzi, este greu să ne imaginăm Halloween-ul fără bomboane, ciocolată și alte dulciuri. Totuși, asocierea dintre Halloween și industria dulciurilor este relativ recentă.

În Statele Unite, dulciurile au început să devină o componentă importantă a sărbătorii în secolul XX, iar „trick or treat” a contribuit decisiv la această transformare. Până atunci, recompensele oferite copiilor puteau include diverse alimente, bani sau mici obiecte.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Halloween-ul a devenit tot mai comercial, iar bomboanele ambalate individual au devenit alegerea ideală pentru copiii care mergeau din ușă în ușă.

Cum a ajuns Halloween-ul să fie atât de popular în întreaga lume?

Deși originile sale sunt europene, Halloween-ul modern a fost puternic modelat de cultura americană.

Filmele, serialele, muzica, publicitatea și industria divertismentului au transformat Halloween-ul într-un eveniment recunoscut la nivel mondial. Astăzi, sărbătoarea este celebrată în numeroase țări, chiar dacă tradițiile diferă de la o regiune la alta. Library of Congress notează că Halloween-ul a devenit o sărbătoare populară la nivel global și, în secolul XXI, are în mare parte un caracter secular și comercial.

În România, Halloween-ul a devenit în ultimele decenii tot mai prezent, în special în rândul copiilor și tinerilor. Petrecerile tematice, costumele, decorațiunile, dovlecii sculptați și evenimentele organizate în școli, grădinițe sau localuri au transformat 31 octombrie într-o ocazie de divertisment.

De ce ne place, de fapt, să ne speriem de Halloween?

Poate cea mai interesantă parte a Halloween-ului este faptul că transformă frica într-o formă de divertisment.

Fantomele, monștrii, casele bântuite și filmele horror pot provoca teamă în alte contexte. De Halloween însă, știm că suntem într-un cadru controlat. Costumul este doar un costum, dovleacul nu ascunde nimic supranatural, iar „monstrul” poate fi un prieten sau un copil care cere bomboane.

Halloween-ul creează astfel un spațiu în care oamenii pot explora frica fără să fie realmente în pericol. Este o sărbătoare în care întunericul, misterul și moartea sunt transformate în decor, joc și spectacol.

Poate tocmai de aceea, după mai bine de două mii de ani de transformări, Halloween-ul continuă să fascineze. De la focurile aprinse în timpul festivalului Samhain și credințele despre spirite până la dovlecii luminați, costumele elaborate și pungile pline cu dulciuri, sărbătoarea a păstrat aceeași idee de bază: o noapte în care lumea obișnuită pare, pentru câteva ore, puțin mai misterioasă.

Foto: Shutterstock