România se confruntă cu veri din ce în ce mai toride, iar valurile de căldură extreme devin o constantă. Temperaturile sufocante nu afectează doar confortul zilnic, ci pot pune vieți în pericol. Potrivit specialiștilor, cele mai vulnerabile persoane sunt vârstnicii, dar oricine poate suferi din cauza expunerii prelungite la căldură. Din păcate, multe cazuri de insolație sau epuizare termică apar din cauza unor greșeli aparent banale, dar cu urmări grave.
„Vremea fierbinte poate duce la o serie de afecțiuni, de la crampe musculare și deshidratare, până la pierderea cunoștinței sau chiar șoc termic (heatstroke)”, avertizează dr. John Schumann, director medical în Oklahoma.
Aceste probleme se manifestă prin oboseală accentuată, sete intensă și, în cazuri grave, confuzie sau pierderi de memorie pe termen scurt.
În 2023, SUA a înregistrat cel mai mare număr de decese cauzate de căldură din istorie. În Europa, autoritățile sanitare trag același semnal de alarmă. În contextul schimbărilor climatice, temperaturile periculoase vor deveni tot mai frecvente.
1. Ignorarea indicelui de confort termic
Mulți oameni verifică doar temperatura în grade, dar uită de indicele de căldură (heat index) și indicele UV. Umiditatea ridicată poate amplifica senzația de disconfort termic și poate accelera deshidratarea. Aplicațiile meteo moderne oferă valoarea „resimțită”, care este esențială pentru o planificare corectă a activităților în aer liber.
2. Consumul insuficient de lichide
„Dacă ai ajuns să simți sete, e deja un semn că ești deshidratat”, subliniază dr. Schumann. Hidratarea constantă, nu doar ocazională, este cheia prevenției. Iar pe lângă apă, corpul are nevoie și de electroliți — sodiu, potasiu, magneziu — pierduți prin transpirație.
3. Consumul de alcool
Un cocktail rece poate părea o idee bună pe caniculă, dar alcoolul accentuează deshidratarea. Specialiștii recomandă limitarea sau chiar evitarea completă a alcoolului în timpul zilelor toride.
4. Expunerea în miezul zilei
Între orele 10:00 și 16:00, temperaturile ating cele mai periculoase niveluri. Activitățile în aer liber, sportul, sau lucrul în grădină ar trebui programate dimineața devreme sau seara, după apus.
5. Lipsa pauzelor la umbră
Persoanele care muncesc în aer liber trebuie să ia pauze regulate în zone umbrite sau, ideal, cu aer condiționat. Expunerea continuă la soare fără răgaz duce rapid la supraîncălzirea organismului.
6. Ignorarea riscului insectelor
Căldura atrage și insectele: țânțarii și căpușele devin o problemă serioasă. Folosiți spray-uri anti-insecte și tratați hainele cu permethrin pentru protecție eficientă.
7. Neglijarea protecției solare
Cremele cu SPF de cel puțin 30 și etichetate „broad spectrum” sunt esențiale. Nu doar pentru prevenirea arsurilor, ci și pentru reducerea riscului de cancer de piele. Purtarea pălăriilor cu boruri largi este o altă metodă eficientă.
8. Nu iei în considerare medicația prescrisă
Anumite medicamente — antidepresive, antihistaminice, diuretice sau antipsihotice — pot afecta capacitatea corpului de a regla temperatura sau pot crește sensibilitatea la soare. Este esențial să citiți prospectul sau să discutați cu un farmacist.
Dr. Martin Huecker, specialist în urgențe din Kentucky, subliniază că apariția confuziei, a pulsului accelerat sau a tensiunii oscilante sunt semne clare de insolație severă.
„Dacă observați astfel de simptome, apelați imediat 112. Nu așteptați să treacă.”
Totuși, viața în sezonul cald nu trebuie trăită doar în casă.
„Căldura, în doze moderate, are și beneficii — de la saună la băi de soare controlate. Dar cheia este moderația și prudența”, conchide Huecker.
Sursă foto – Chalabala / Envato