Ghiveciul călugăresc este unul dintre preparatele tradiționale de post, apreciat nu doar pentru gustul său bogat și aromat, ci și pentru aportul nutritiv datorat varietății de legume folosite. Rețeta apare în celebra Carte de Bucate a Sanda Marin, însă după retipărirea cărții în 1954, rețetele cu referințe religioase, cum este și ghiveciul de post, au fost adaptate în spiritul rețetelor economice promovate de regimul comunist.
2–3 cepe
1 varză (crudă sau murată)
2–3 sfecle
2–4 morcovi
10–15 măsline întregi
10–12 păstăi de fasole
1 cană mazăre boabe
1 vânătă
2 dovlecei
1 pahar ulei
1 legătură pătrunjel
1 conopidă mică
10 boabe de piper
2 foi de dafin
Sare, după gust
Se curăță și se spală toate legumele temeinic. Varza și ceapa se taie fâșii, se presară cu sare și se frământă câteva minute pentru a lăsa zeamă, apoi se scurg printr-o sită. Sfecla se taie și ea fâșii, iar morcovii rondele.
Într-o cratiță mare, se încălzește uleiul, iar legumele se călesc la foc mic aproximativ 30 de minute, amestecând ușor cratița pentru a nu se prinde și a nu se sfărâma legumele.
Fasolea păstăi, conopida și mazărea, fierte în prealabil, se încorporează împreună cu măslinele și roșiile tăiate bucăți sau bulionul de roșii.
Se adaugă sare după gust, foi de dafin și boabe de piper. Ghiveciul se lasă să scadă în cuptor aproximativ 30 de minute.
La final, se presară pătrunjel proaspăt tăiat mărunt. Preparatul se poate servi cald sau rece, după preferință.
Ghiveciul călugăresc combină aromele intense ale legumelor, oferind un gust echilibrat și o consistență potrivită pentru mesele de post. Datorită varietății de legume folosite, este bogat în vitamine, fibre și antioxidanți, fiind potrivit atât pentru mesele de Paște, cât și pentru zilele obișnuite ale anului.
Sursă foto – Captura video