De ce unele persoane digeră mai greu carnea vara

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vara, multe persoane observă că nu mai au aceeași poftă pentru fripturi consistente, tocănițe sau preparate bogate în carne. În schimb, aleg mai des salate, pește, fructe, legume sau mese mai ușoare. Pentru unii, această schimbare este dictată pur și simplu de preferințe. Pentru alții însă, consumul de carne în zilele caniculare este urmat de balonare, senzație de stomac greu, digestie lentă sau chiar disconfort abdominal.

Nu este doar o impresie. Temperaturile ridicate influențează modul în care organismul funcționează, inclusiv digestia. În plus, tipul de carne ales, cantitatea consumată, modul de preparare și nivelul de hidratare pot face diferența dintre o masă bine tolerată și una care provoacă disconfort.

Citește și: De ce NU este recomandat să mănânci CARNE în fiecare zi: Ce spun specialiștii despre riscuri

Recomandări

Când arta schimbă destinele copiilor care au nevoie de terapie pe termen lung. „Un copil care…

Atenție la ce consumi pe litoral! ANPC a dat amenzi uriașe și a retras produse expirate

Specialiștii atrag atenția că nu există dovezi că organismul „nu mai poate digera” carnea vara, însă există mai multe mecanisme prin care căldura poate modifica apetitul și poate face digestia anumitor alimente mai dificilă.

Vara, organismul are alte priorități

Atunci când temperatura exterioară crește, corpul încearcă în primul rând să își mențină temperatura internă în limite normale.

Pentru a elimina căldura, vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, iar circulația este orientată într-o măsură mai mare către suprafața corpului, facilitând pierderea de căldură prin transpirație.

Digestia este, la rândul ei, un proces care necesită energie și un aport adecvat de sânge către tractul digestiv. După o masă copioasă, fluxul sanguin către stomac și intestine crește în mod fiziologic pentru a susține digestia și absorbția nutrienților.

În zilele foarte călduroase, organismul trebuie să împartă resursele între reglarea temperaturii și procesele digestive. De aceea, unele persoane percep digestia ca fiind mai lentă sau mai „grea”, mai ales după mese abundente.

Carnea necesită un proces digestiv mai complex

Carnea este o sursă importantă de proteine complete, fier, zinc și vitamine din complexul B.

Totuși, digestia proteinelor este mai laborioasă decât cea a carbohidraților simpli.

În stomac, proteinele sunt descompuse cu ajutorul acidului gastric și al enzimei pepsină.

Ulterior, în intestinul subțire intervin enzimele pancreatice, care continuă digestia până la aminoacizi, forma pe care organismul o poate absorbi.

Cu cât preparatul este mai gras și mai consistent, cu atât digestia poate dura mai mult.

Acest lucru este valabil în orice perioadă a anului, însă vara poate deveni mai evident.

Grăsimile încetinesc golirea stomacului

Nu întotdeauna carnea în sine este problema.

De multe ori, conținutul ridicat de grăsimi este cel care explică senzația de stomac greu.

Carnea de porc grasă, cârnații, micii, ceafa sau preparatele prăjite conțin cantități importante de lipide.

Grăsimile încetinesc golirea stomacului, ceea ce înseamnă că alimentele rămân mai mult timp în stomac înainte de a trece în intestin.

Rezultatul poate fi:

• senzație de plenitudine;
• balonare;
• greață ușoară;
• eructații;
• senzația că mâncarea „stă pe stomac”.

În timpul caniculei, aceste simptome pot fi resimțite mai intens.

Digestia produce și căldură

Puțini oameni știu că digestia contribuie la producerea de căldură în organism.

Acest fenomen poartă denumirea de termogeneză indusă de alimentație.

După masă, organismul consumă energie pentru digestie, absorbție și metabolizarea nutrienților.

Proteinele determină unul dintre cele mai mari efecte termice dintre toate macronutrienții.

Aproximativ 20-30% din energia furnizată de proteine este utilizată în procesele metabolice implicate în digestia lor, comparativ cu procente mai mici pentru carbohidrați și grăsimi.

De aceea, după o masă bogată în carne, unele persoane pot avea impresia că le este și mai cald.

Vara scade apetitul în mod natural

Scăderea poftei de mâncare în sezonul cald este un fenomen observat frecvent.

Organismul tinde să prefere alimente cu un conținut ridicat de apă și preparate mai ușoare.

Fructele, legumele, iaurturile și salatele sunt adesea mai atractive decât mesele foarte consistente.

Această modificare este influențată de mai mulți factori, inclusiv de temperatură și de mecanismele implicate în reglarea apetitului.

Prin urmare, lipsa poftei pentru carne vara nu înseamnă neapărat existența unei probleme digestive.

Poate reprezenta o adaptare normală la temperaturile ridicate.

Nu toate tipurile de carne sunt resimțite la fel

Există diferențe importante între diverse tipuri de carne.

În general, sunt mai bine tolerate vara:

• pieptul de pui;
• curcanul;
• peștele;
• fructele de mare.

Acestea au, de regulă, un conținut mai redus de grăsimi decât anumite bucăți de porc sau vită.

În schimb, digestia poate fi mai dificilă după:

• ceafă de porc;
• coaste;
• cârnați;
• mici;
• carne foarte grasă;
• preparate pane sau prăjite.

Nu doar tipul de carne contează, ci și cantitatea consumată.

Modul de preparare schimbă digestibilitatea

O friptură la grătar și aceeași bucată de carne prăjită în baie de ulei nu sunt echivalente din punctul de vedere al digestiei.

Preparatele foarte prăjite conțin mai multă grăsime și pot fi mai greu tolerate.

În schimb, metode precum:

• gătirea la cuptor;
• prepararea la abur;
• fierberea;
• grătarul;

permit obținerea unor preparate mai ușoare.

Și sosurile bogate pot transforma o carne slabă într-o masă dificil de digerat.

Porțiile mari sunt o provocare pentru sistemul digestiv

Vara, organismul tolerează adesea mai bine mesele moderate decât mesele foarte abundente.

Consumul unei cantități mari de carne la o singură masă poate accentua senzația de oboseală și de digestie lentă.

În locul unei mese foarte consistente, poate fi mai confortabilă împărțirea alimentației în porții mai mici pe parcursul zilei.

Deshidratarea poate agrava disconfortul digestiv

Canicula favorizează pierderea de lichide prin transpirație.

Dacă aportul de apă este insuficient, pot apărea inclusiv manifestări digestive.

Deshidratarea poate contribui la constipație și poate accentua senzația de disconfort abdominal.

În plus, multe persoane consumă alcool la grătare sau în timpul concediilor.

Alcoolul poate favoriza deshidratarea și poate irita mucoasa gastrică, amplificând senzația de greutate după mesele bogate.

Grătarele de vară aduc mai multe provocări

În România, vara este asociată frecvent cu mesele în aer liber.

Problema nu este doar carnea.

La aceeași masă se regăsesc adesea:

• mici;
• cârnați;
• ceafă;
• cartofi prăjiți;
• sosuri;
• pâine albă;
• băuturi alcoolice;
• deserturi.

Combinația dintre cantitatea mare de alimente și temperaturile ridicate poate suprasolicita digestia.

Disconfortul resimțit ulterior este adesea rezultatul întregii mese, nu al cărnii consumate izolat.

Balonarea nu este produsă direct de carne

Proteinele sunt absorbite în mare parte în intestinul subțire.

Balonarea apare mai frecvent atunci când există fermentarea unor componente alimentare în colon.

Totuși, mesele foarte bogate în carne și grăsimi pot încetini tranzitul și pot contribui indirect la apariția senzației de balonare.

Dacă la aceeași masă sunt consumate băuturi carbogazoase, alcool și cantități mari de alimente, disconfortul poate deveni mai pronunțat.

Carnea alterată reprezintă un risc suplimentar vara

Temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor.

Carnea crudă sau preparată nu trebuie lăsată mult timp la temperatura camerei.

În timpul grătarelor sau picnicurilor, păstrarea alimentelor în condiții improprii poate crește riscul de toxiinfecții alimentare.

Semne precum:

• greață;
• vărsături;
• diaree;
• febră;
• dureri abdominale intense;

pot indica o infecție alimentară și necesită evaluare medicală, mai ales dacă simptomele sunt severe sau persistente.

Este bine să renunți complet la carne vara?

Nu.

Carnea rămâne o sursă valoroasă de proteine și nutrienți esențiali.

Nu există recomandări care să susțină eliminarea ei doar pentru că este sezonul cald.

Importantă este adaptarea modului de consum.

O porție moderată de carne slabă, alături de multe legume și o hidratare corespunzătoare, este în general bine tolerată de majoritatea persoanelor sănătoase.

Ce poți face dacă simți că digeri mai greu carnea vara

Câteva măsuri simple pot reduce disconfortul:

• alege carne mai slabă, precum puiul, curcanul sau peștele;
• evită porțiile foarte mari;
• limitează preparatele foarte grase și prăjite;
• consumă suficiente lichide;
• asociază carnea cu legume proaspete;
• evită mesele foarte consistente în cele mai călduroase momente ale zilei;
• păstrează corect carnea și preparatele din carne pentru a reduce riscul de alterare.

Când ar trebui să mergi la medic

Dacă digestia dificilă apare doar ocazional, după mese foarte bogate, cel mai probabil este vorba despre un disconfort digestiv tranzitoriu.

În schimb, este recomandată evaluarea medicală dacă apar:

• dureri abdominale persistente;
• vărsături repetate;
• diaree severă;
• sânge în scaun;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• dificultăți persistente la digestia cărnii, indiferent de sezon.

Aceste simptome pot indica afecțiuni digestive care necesită investigații.

Senzația că digeri mai greu carnea vara nu este doar o impresie. Temperaturile ridicate modifică modul în care organismul își distribuie resursele, influențează apetitul și pot accentua disconfortul după mesele foarte bogate.

De cele mai multe ori, problema nu este carnea în sine, ci combinația dintre porțiile mari, preparatele bogate în grăsimi, deshidratare și căldura excesivă. Alegerea unor tipuri de carne mai slabe, prepararea lor prin metode mai sănătoase și consumul alături de legume și suficiente lichide pot face digestia mai ușoară chiar și în cele mai călduroase zile ale verii.

Dacă însă dificultățile digestive sunt frecvente, severe sau apar și în afara sezonului cald, este indicat un consult medical pentru identificarea cauzei.

Sursa foto: Shutterstock