De ce simți că ai căzut în gol exact când ești pe punctul de a adormi?

Deși poate fi surprinzător, acest fenomen este frecvent și, în cele mai multe cazuri, nu indică o problemă de sănătate. Este cunoscut sub numele de tresărire hipnică și apare în tranziția dintre starea de veghe și somn.

Ce se întâmplă în organism în momentul în care apare tresărirea

Tresăririle hipnice sunt contracții musculare involuntare, scurte și bruște, care apar în timp ce organismul trece de la starea de veghe la somn. Pot afecta un singur membru sau mai multe grupe musculare și sunt uneori însoțite de senzația că te prăbușești, că plutești sau că ai primit un mic șoc electric.

Fenomenul face parte din categoria miocloniilor fiziologice, adică a mișcărilor involuntare care pot apărea și la persoane sănătoase. O analiză publicată în revista Sleep Medicine Clinics arată că tresăririle hipnice sunt, de regulă, benigne, dar că, atunci când devin foarte frecvente, pot perturba adormirea.

Mecanismul exact nu este pe deplin elucidat. Una dintre explicațiile propuse este că, în timpul tranziției spre somn, schimbările activității cerebrale și ale tonusului muscular pot fi însoțite de aceste contracții bruște. Senzația de cădere nu înseamnă că organismul se află în pericol și nici că persoana visează neapărat că se prăbușește.

Ce factori pot favoriza tresăririle înainte de somn

Deși pot apărea fără o cauză evidentă, există câțiva factori care le pot face mai probabile:

• Lipsa somnului. Atunci când dormi insuficient, ritmul normal al somnului poate fi perturbat, iar tresăririle pot deveni mai frecvente.

• Stresul și anxietatea. O stare de tensiune înainte de culcare poate îngreuna relaxarea și poate favoriza întreruperea procesului de adormire.

• Consumul de cofeină. Cafeaua, băuturile energizante și alte surse de cofeină consumate târziu pot afecta somnul și pot contribui la apariția mișcărilor involuntare.

• Efortul fizic intens seara. La unele persoane, exercițiile solicitante efectuate aproape de ora de culcare pot fi asociate cu tresăriri mai frecvente.

Acești factori nu provoacă obligatoriu fenomenul, iar prezența unei tresăriri nu indică automat o problemă de sănătate.

Cum poți reduce episoadele

Dacă tresăririle apar ocazional, nu este nevoie, de regulă, de un tratament. Câteva ajustări ale rutinei de seară pot ajuta la îmbunătățirea somnului:

• Încearcă să păstrezi un program regulat de culcare și trezire.

• Evită cafeaua și băuturile energizante în a doua parte a zilei, dacă observi că îți afectează somnul.

• Lasă-ți timp pentru relaxare înainte de culcare, prin lectură, un duș călduț sau exerciții de respirație.

• Evită să reduci orele de somn pentru a compensa un program aglomerat.

Scopul nu este să elimini complet orice tresărire, deoarece acestea pot apărea și în condiții normale, ci să reduci factorii care îți perturbă odihna.

Când ar trebui să ceri sfatul medicului

O tresărire izolată, apărută exact când adormi, este rareori un motiv de îngrijorare. Totuși, este indicat să discuți cu un medic dacă mișcările devin foarte frecvente, îți întrerup constant somnul, provoacă insomnie sau apar și în timpul zilei.

De asemenea, mișcările repetitive, episoadele însoțite de pierderea conștienței ori alte manifestări neurologice necesită evaluare medicală, deoarece nu toate mișcările involuntare au aceeași cauză.

De reținut: senzația că te prăbușești în gol chiar înainte de a adormi este, în cele mai multe cazuri, o manifestare normală a tranziției spre somn. Dacă apare ocazional, nu înseamnă că ai o afecțiune neurologică. Dacă devine persistentă sau îți afectează odihna, merită investigată.

FOTO: Shutterstock