Cum poate foamea să declanșeze vindecarea internă a corpului

  • Publicat:
Cum poate foamea să declanșeze vindecarea internă a corpului

Într-o lume în care suntem obișnuiți să mâncăm la ore fixe, să luăm gustări între mese și să ne temem de orice senzație de foame, conceptul că „a nu mânca” poate ajuta organismul să se vindece pare, la prima vedere, contradictoriu. Și totuși, tot mai multe studii științifice arată că perioadele controlate de pauză alimentară – cunoscute și sub numele de post intermitent – pot activa mecanisme profunde de regenerare și reparare celulară.

Ce se întâmplă în corp când nu mâncăm?

Atunci când corpul este privat temporar de hrană, nu intră în „mod de criză”, ci dimpotrivă, activează o serie de procese benefice pentru sănătate:

  • Autofagia – este un proces natural prin care celulele își „curăță” componentele deteriorate, reciclând ceea ce nu mai este funcțional. Descoperitorul acestui mecanism, Yoshinori Ohsumi, a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 2016.
  • Reducerea inflamației – pauza alimentară ajută la scăderea nivelului markerilor inflamatori, ceea ce poate fi benefic în afecțiuni cronice precum artrita, boala inflamatorie intestinală sau chiar boli autoimune.
  • Creșterea sensibilității la insulină – ceea ce ajută la reglarea glicemiei și poate preveni sau chiar ameliora diabetul de tip 2.
  • Stimularea hormonului de creștere – în perioadele de post, corpul produce mai mult hormon de creștere, care contribuie la regenerarea țesuturilor și menținerea masei musculare.

Beneficii nu doar pentru corp, ci și pentru creier

Foamea temporară are și un impact pozitiv asupra funcției cognitive. Studiile au arătat că postul poate:

  • îmbunătăți claritatea mentală și concentrarea,
  • reduce riscul de boli neurodegenerative,
  • și stimula producția de BDNF – un factor neurotrofic esențial pentru sănătatea creierului.

Citește și: „Foamea este o nevoie reală?” – Ce spune Dr. Octavian Arnautu despre percepția foamei și legătura acesteia cu sănătatea

Cum funcționează postul intermitent?

Există mai multe forme de post intermitent, dar cele mai populare includ:

  • Metoda 16:8 – 16 ore fără mâncare, cu o fereastră de 8 ore pentru mese.
  • Postul de 24 de ore – o zi pe săptămână fără aport caloric solid.
  • Metoda 5:2 – 5 zile cu alimentație normală și 2 zile cu aport caloric redus (500–600 kcal).

Este important de menționat că nu este vorba despre înfometare extremă, ci despre pauze alimentare bine planificate, adaptate stilului de viață și nevoilor fiecărei persoane.

Când nu este recomandat

Deși postul poate avea efecte terapeutice, nu este potrivit pentru toată lumea. El trebuie evitat sau practicat cu prudență în cazul:

  • femeilor însărcinate sau care alăptează,
  • persoanelor cu tulburări de alimentație,
  • copiilor și adolescenților în creștere,
  • persoanelor cu anumite afecțiuni cronice, fără supraveghere medicală.

Foamea – uneori, prietenul tău invizibil

Departe de a fi un inamic, foamea moderată, controlată și conștientă poate deveni un aliat al sănătății. Prin activarea unor procese precum autofagia, postul intermitent nu doar că sprijină pierderea în greutate, ci și contribuie la vindecarea internă a organismului, la nivel celular și metabolic.

Așadar, poate că este timpul să privim „pauza de la mâncare” nu ca pe o restricție, ci ca pe o formă de grijă profundă față de propriul corp.

FOTO: Shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alice Moisescu - Web-Editor
Ambițioasă, consecventă și iubitoare de frumos, așa cum se descrie chiar ea, Alice este consultant de imagine. Și dacă în adolescență era fascinată de mănușile sau pălăriile bunicii și se inconjura de reviste precum Vogue, Marie Claire sau Harper’s Bazaar, ei bine... acum Alice este ...
citește mai mult