Odată cu venirea sezonului rece, multe persoane observă că se trezesc mai greu, au mai puțină energie și simt nevoia să doarmă mai mult. Aceste schimbări pot fi influențate de reducerea luminii naturale, modificarea rutinei zilnice și scăderea activității fizice. Nu înseamnă însă că organismul intră automat într-un „mod de hibernare”.
Lumina naturală are un rol important în reglarea ritmului circadian, mecanismul intern care controlează ciclul somn–veghe. Toamna și iarna, expunerea la lumină este mai redusă, iar întunericul apare mai devreme. Acest lucru poate modifica secreția de melatonină, hormon asociat cu instalarea somnului, și poate favoriza somnolența în timpul zilei.
În plus, unele persoane își schimbă programul: petrec mai mult timp în interior, se expun mai puțin la lumina dimineții și devin mai puțin active. Toate acestea pot accentua senzația de oboseală și dificultatea de a începe ziua.
Temperaturile scăzute îi determină pe mulți oameni să petreacă mai mult timp în casă și să reducă plimbările sau activitățile în aer liber. Lipsa mișcării poate contribui la scăderea tonusului, în timp ce statul prelungit în interior poate accentua senzația de apatie. Activitatea fizică regulată este asociată cu un somn mai bun, o dispoziție mai bună și un nivel mai ridicat de energie.
Frigul poate influența și confortul din timpul somnului. O cameră prea caldă sau prea rece poate favoriza trezirile nocturne și poate reduce calitatea odihnei, chiar dacă numărul total de ore dormite pare suficient.
Unele persoane resimt în sezonul rece o stare temporară de apatie, iritabilitate sau lipsă de motivație, cunoscută informal drept „tristețea de iarnă”. Atunci când simptomele sunt persistente, se repetă în fiecare an și afectează activitatea de zi cu zi, poate fi vorba despre tulburarea afectivă sezonieră. Aceasta poate include oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare, retragere socială și modificări ale apetitului.
Tulburarea afectivă sezonieră nu trebuie confundată cu o simplă zi în care te simți mai obosită. Diagnosticul trebuie stabilit de un specialist, mai ales dacă starea de energie scăzută este însoțită de tristețe persistentă sau pierderea interesului pentru activitățile obișnuite.
Câteva obiceiuri simple pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor:
Dacă te gândești să folosești o lampă pentru terapie cu lumină, discută mai întâi cu medicul, în special dacă ai afecțiuni oculare sau un istoric de tulburări de dispoziție. Terapia cu lumină poate fi utilă în anumite cazuri, dar nu este potrivită pentru toată lumea.
Oboseala severă, persistentă sau apărută brusc nu trebuie atribuită automat frigului ori zilelor scurte. Dacă durează săptămâni, se agravează sau este însoțită de amețeli, dificultăți de respirație, palpitații, pierdere în greutate ori tristețe intensă, este recomandat un consult medical. Medicul poate verifica și alte cauze, precum tulburările de somn, anemia, problemele tiroidiene sau anumite carențe.
FOTO: Shutterstock