Moartea unei angajate a Institutului de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk, Siberia, a atras atenția autorităților internaționale după ce femeia a dezvoltat o formă severă de pneumonie și a murit pe 2 octombrie.
În spațiul public au apărut informații potrivit cărora femeia ar fi intrat accidental în contact cu bacteria care provoacă ciuma, după ce ar fi spart un recipient de laborator. Însă această ipoteză nu a fost confirmată oficial.
Autoritățile ruse au transmis că femeia a murit de pneumonie cu etiologie necunoscută și că testele nu au identificat agenți patogeni legați de activitatea sa din laborator. Aproximativ 200 de persoane care ar fi intrat în contact cu ea au fost plasate sub supraveghere medicală, scrie Reuters.
Experții atrag atenția că incertitudinea din acest caz nu trebuie confundată cu dovada unui focar de ciumă sau cu începutul unei pandemii.
Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. Există trei forme clinice principale: bubonică, septicemică și pneumonică.
Forma pneumonică este cea care afectează plămânii și este considerată cea mai severă. Spre deosebire de forma bubonică, aceasta poate fi transmisă de la o persoană la alta prin particule respiratorii eliminate prin tuse sau strănut, în special în cazul contactului apropiat.
Ciuma pneumonică poate evolua rapid, iar debutul poate include simptome care nu sunt neapărat specifice.
Printre manifestările posibile se numără:
Tocmai pentru că unele dintre aceste simptome pot apărea și în alte infecții respiratorii, diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza manifestărilor. Este necesară evaluarea medicală și testarea specifică.
Una dintre caracteristicile care fac ciuma pneumonică deosebit de gravă este evoluția rapidă.
În lipsa tratamentului, boala poate fi fatală. În schimb, infecția bacteriană poate fi tratată cu antibiotice atunci când este identificată și tratată prompt, anunță The Washington Post.
Prin urmare, faptul că ciuma este asociată în imaginarul colectiv cu epidemiile istorice nu înseamnă că boala nu mai poate fi tratată în prezent. Medicina modernă dispune de antibiotice eficiente, iar riscul pentru populația generală rămâne scăzut în absența unei transmiteri confirmate.
Cea mai frecventă cale de transmitere a ciumei este asociată cu puricii infectați, care pot transmite bacteria de la animale, în special rozătoare, către oameni.
În cazul formei pneumonice, însă, bacteria poate fi transmisă prin picături respiratorii provenite de la o persoană infectată, în special în condițiile unui contact apropiat.
Acesta este motivul pentru care forma pneumonică este considerată mult mai contagioasă decât forma bubonică.
Cazul din Siberia a atras atenția tocmai prin combinația dintre locul de muncă al femeii, natura severă a bolii și posibilitatea – încă neconfirmată – a unei expuneri la bacteria ciumei.
Organizații și autorități internaționale monitorizează situația, însă până acum nu există confirmarea unui focar de ciumă pneumonică și nici dovezi privind transmiterea comunitară. Organizația Mondială a Sănătății a evaluat riscul pentru populația generală ca fiind scăzut pe baza informațiilor disponibile.
Așadar, știrea nu trebuie interpretată ca o revenire a „ciumei negre”, ci ca o situație medicală neobișnuită care se află încă în investigație.
FOTO: Shutterstock