O femeie poate avea menstruații regulate, poate rămâne însărcinată fără dificultate și poate descoperi abia la o ecografie că uterul ei are o formă diferită de cea obișnuită. Diagnosticul de „uter septat” poate suna îngrijorător, mai ales atunci când apare în timpul unei sarcini sau după o pierdere de sarcină. Este însă vorba despre o particularitate anatomică prezentă încă de la naștere, care nu provoacă întotdeauna probleme.
Ce înseamnă, de fapt, să ai uterul împărțit de un perete interior, cât de mult poate influența fertilitatea și când este necesară o intervenție medicală?
Oferă mai multe detalii Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
„Primul lucru pe care îl explic unei paciente diagnosticate cu uter septat este că nu vorbim despre o boală care a apărut în timp, ci despre o particularitate anatomică prezentă de la naștere. Unele femei nu află niciodată că o au, pentru că nu le provoacă probleme. În alte cazuri, poate avea consecințe asupra evoluției sarcinii și atunci trebuie să evaluăm atent situația”, explică dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Pentru a înțelege ce este uterul septat, trebuie să ne întoarcem la perioada vieții intrauterine, când se formează aparatul reproducător feminin.
În timpul dezvoltării embrionare, uterul ia naștere din două structuri care se unesc treptat. În mod normal, peretele care le separă dispare, iar rezultatul este o singură cavitate uterină. Dacă acest proces nu se finalizează complet, în interiorul uterului rămâne un sept, format din țesut muscular și fibros.
În funcție de dimensiunea acestuia, uterul septat poate fi parțial, atunci când peretele separă doar o parte a cavității, sau complet, când septul se întinde până la nivelul colului uterin. În unele cazuri pot exista și particularități anatomice asociate ale colului sau vaginului.
Este important de precizat că uterul septat nu înseamnă că femeia are două utere distincte. De regulă, forma exterioară a uterului este normală sau aproape normală, modificarea fiind localizată în interior.
Această malformație nu este provocată de stilul de viață, alimentație, activitate fizică sau de vreun comportament al femeii. Este o particularitate apărută în cursul dezvoltării sale înainte de naștere.
Unul dintre aspectele surprinzătoare ale acestei malformații este că, în majoritatea cazurilor, nu provoacă simptome evidente.
O femeie cu uter septat poate avea menstruații normale, fără dureri neobișnuite și fără modificări hormonale. De asemenea, funcția ovarelor și ovulația nu sunt afectate direct de prezența septului.
„Uterul septat nu este o afecțiune pe care pacienta să o poată recunoaște după anumite simptome. Nu există o durere specifică sau o modificare a menstruației care să ne indice clar acest diagnostic. De multe ori îl descoperim în timpul unei ecografii efectuate pentru alte motive sau atunci când investigăm probleme de fertilitate ori pierderi repetate de sarcină”, precizează dr. Andreas Vythoulkas.
Există mai multe malformații congenitale ale uterului, iar unele pot avea aspecte asemănătoare la o examinare obișnuită. Două dintre cele care pot fi confundate sunt uterul septat și uterul bicorn.
În cazul uterului septat, cavitatea este despărțită de un perete interior, în timp ce conturul exterior al uterului este relativ normal.
Uterul bicorn are însă o formă diferită și la exterior: partea sa superioară prezintă o adâncitură pronunțată, astfel încât uterul poate avea aspectul a două coarne.
Diferența este importantă deoarece cele două malformații nu se tratează în același mod. Septul uterin poate fi corectat, în anumite situații, printr-o intervenție histeroscopică, în timp ce uterul bicorn nu beneficiază de același tip de tratament.
„Un diagnostic corect este esențial înainte de a recomanda o intervenție. Dacă o pacientă are uter bicorn, nu putem aborda problema ca și cum ar avea un simplu sept uterin. Tocmai de aceea trebuie să evaluăm atât interiorul, cât și forma exterioară a uterului. O confuzie între aceste malformații poate duce la recomandarea unui tratament nepotrivit”, atrage atenția specialistul.
Prezența unui sept uterin nu împiedică automat obținerea unei sarcini. Spre deosebire de alte probleme de fertilitate, care afectează ovulația sau întâlnirea dintre ovocit și spermatozoid, uterul septat reprezintă în principal o particularitate a cavității în care se va dezvolta sarcina.
Specialiștii au investigat posibilitatea ca septul să influențeze implantarea embrionului, însă dovezile științifice nu sunt suficiente pentru a afirma că uterul septat provoacă, în mod direct, infertilitate.
Ceea ce este mai bine documentat este asocierea sa cu anumite complicații obstetricale, în special cu pierderea spontană a sarcinii.
„O femeie cu uter septat poate rămâne însărcinată natural și poate duce sarcina la termen. Nu trebuie să pornim de la ideea că această malformație înseamnă infertilitate. În schimb, atunci când există pierderi repetate de sarcină sau un istoric reproductiv dificil, septul poate reprezenta un factor relevant, care merită investigat”, explică dr. Vythoulkas.
Într-o sarcină normală, embrionul se implantează în endometru, mucoasa care căptușește cavitatea uterină. În cazul uterului septat, implantarea poate avea loc și la nivelul peretelui care separă cavitatea uterină.
Se presupune că particularitățile structurale, vasculare și funcționale ale țesutului septal pot influența implantarea și dezvoltarea timpurie a sarcinii. Mecanismele exacte nu sunt însă pe deplin clarificate.
Studiile au identificat un risc mai mare de avort spontan la femeile cu uter septat, comparativ cu cele care au o cavitate uterină normală.
Potrivit unei analize a cercetărilor incluse în recomandările Societății Americane de Medicină Reproductivă (ASRM), riscul relativ de pierdere a sarcinii în primul trimestru a fost estimat la aproximativ 2,6 ori mai mare la femeile cu uter septat. Această estimare descrie o asociere statistică și nu înseamnă că fiecare femeie cu această malformație va pierde sarcina.
„Este important ca pacientele să nu interpreteze diagnosticul ca pe o condamnare. Un risc mai mare nu înseamnă că sarcina se va opri din evoluție. Sunt multe femei cu uter septat care au sarcini normale. Dar, atunci când o pacientă a trecut prin două sau mai multe pierderi de sarcină, evaluarea cavității uterine poate fi foarte importantă pentru identificarea unei posibile cauze”, precizează dr. Andreas Vythoulkas.
Riscurile asociate uterului septat nu se limitează la primul trimestru. În unele cazuri, particularitățile anatomice ale cavității uterine pot influența și dezvoltarea sarcinii în etapele ulterioare.
Studiile au identificat o asociere între uterul septat și nașterea prematură, precum și o probabilitate mai mare ca fătul să se afle într-o poziție diferită de cea obișnuită la apropierea nașterii, de exemplu în prezentație pelviană.
De asemenea, au fost raportate riscuri crescute pentru anumite complicații placentare sau pentru restricția de creștere fetală, deși aceste asocieri sunt susținute de dovezi mai limitate.
Poziția anormală a fătului poate crește și probabilitatea unei nașteri prin cezariană.
Totuși, aceste riscuri nu sunt prezente în toate sarcinile. Multe femei cu uter septat ajung la termen fără complicații majore, iar modul de naștere este stabilit în funcție de evoluția sarcinii și de situația obstetricală a fiecărei paciente.
Ecografia transvaginală este, de obicei, prima investigație care poate ridica suspiciunea unei malformații uterine. Totuși, ecografia bidimensională obișnuită nu este întotdeauna suficientă pentru a diferenția uterul septat de alte anomalii.
În prezent, ecografia transvaginală tridimensională, cu sau fără infuzie de soluție salină – sonohisterografia – este recomandată ca metodă imagistică neinvazivă de primă intenție pentru evaluarea formei uterului.
Aceasta permite examinarea mai precisă a cavității uterine și a conturului său exterior. În situații neclare sau complexe, medicul poate recomanda și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).
Histeroscopia, procedura prin care este introdusă în cavitatea uterină o cameră foarte subțire, poate fi utilă pentru examinarea interiorului uterului și pentru tratament, atunci când acesta este indicat. Singură însă, nu permite diferențierea sigură între uterul septat și uterul bicorn, deoarece nu arată conturul exterior al uterului.
„Astăzi avem metode imagistice foarte bune, care ne permit să stabilim diagnosticul fără să apelăm din start la proceduri invazive. Ecografia 3D ne oferă informații importante despre anatomia uterului. Iar înainte de a recomanda o corecție chirurgicală, trebuie să fim siguri că diagnosticul este corect”, subliniază dr. Vythoulkas.
Atunci când există indicație medicală, septul uterin poate fi corectat printr-o procedură numită metroplastie histeroscopică sau rezecție histeroscopică a septului.
Intervenția se realizează pe cale vaginală, prin colul uterin, fără incizii abdominale. Cu ajutorul unui instrument prevăzut cu cameră video și al unor dispozitive chirurgicale speciale, medicul secționează septul pentru a reda cavității uterine o formă cât mai apropiată de cea normală.
Procedura se efectuează sub anestezie și, în cele mai multe cazuri, nu necesită o spitalizare îndelungată. Ca orice intervenție, prezintă însă anumite riscuri, precum sângerarea, infecția, perforația uterină sau formarea de aderențe.
Pentru femeile cu uter septat și pierderi recurente de sarcină, ghidurile ASRM recomandă ca posibilitatea corecției histeroscopice să fie discutată individual, împreună cu pacienta.
În schimb, pentru femeile care nu au încercat încă să obțină o sarcină sau pentru cele la care septul a fost descoperit întâmplător, nu există suficiente dovezi care să justifice recomandarea automată a intervenției. De altfel, o analiză publicată recent a arătat că rezecția septului nu crește automat șansele de naștere a unui copil viu, în comparație cu monitorizarea fără intervenție.
„Faptul că putem corecta chirurgical un sept uterin nu înseamnă că trebuie să intervenim în toate cazurile. Decizia depinde de istoricul reproductiv al femeii, de eventualele pierderi de sarcină, de rezultatele investigațiilor și de obiectivele pacientei. Trebuie să explicăm foarte clar atât beneficiile posibile, cât și limitele dovezilor medicale. Nu putem promite că îndepărtarea septului garantează o sarcină”, spune dr. Andreas Vythoulkas.
Pentru o femeie care primește diagnosticul în timpul sarcinii, cea mai importantă întrebare este, firesc, dacă bebelușul se va dezvolta normal. În această situație, prezența septului nu înseamnă automat că sarcina este în pericol. Medicul obstetrician va evalua particularitățile anatomice și istoricul pacientei și va stabili dacă sunt necesare controale sau investigații suplimentare.
Monitorizarea poate include evaluarea creșterii fetale, a colului uterin și a poziției fătului, în funcție de evoluția sarcinii și de eventualii factori de risc.
Corecția chirurgicală a septului nu se efectuează în timpul unei sarcini în evoluție. Dacă este necesară, aceasta poate fi discutată ulterior, în contextul planificării unei alte sarcini.
De asemenea, diagnosticul de uter septat nu reprezintă o indicație obligatorie de cezariană sau de repaus la pat.
„Le recomand pacientelor care află în timpul sarcinii că au uter septat să nu se sperie înainte de a discuta cu medicul. Diagnosticul ne spune că există o particularitate anatomică de care trebuie să ținem cont, dar nu ne spune automat cum va evolua sarcina. Important este să urmărim dezvoltarea fătului și să intervenim doar atunci când există o problemă concretă”, explică specialistul.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2FAndreas-V-1200x675.jpg)
FOTO: Shutterstock.