Ce se întâmplă în organism atunci când consumi pateu vegetal? De ce nu e bine să îl mănânci în post

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În perioada postului, unul dintre cele mai consumate produse este, fără îndoială, pateul vegetal din comerț. Deși mulți îl consideră o opțiune practică și „mai sănătoasă” decât variantele tradiționale, specialiștii atrag atenția că realitatea este mult mai complexă. În ciuda etichetelor atrăgătoare, „fără colesterol”, „natural”, „100% vegetal”, aceste produse pot ascunde ingrediente care, consumate frecvent, pot avea efecte mai puțin benefice asupra organismului.

De ce pateul vegetal poate fi problematic în perioadele de post?

Majoritatea pateurilor vegetale de pe rafturi sunt produse ultra-procesate. Pentru a obține textura uniformă și gustul intens, producătorii folosesc adesea uleiuri rafinate, cum ar fi uleiul de palmier sau cel de floarea-soarelui industrializat. Aceste grăsimi sunt mai greu de metabolizat și pot favoriza procese inflamatorii atunci când sunt consumate în exces.

În compoziția lor se regăsesc și numeroși aditivi: emulgatori, agenți de îngroșare, coloranți și conservanți. Aceștia au rolul de a stabiliza produsul, de a-i prelungi termenul de valabilitate și de a recrea textura specifică unui pate tradițional. Totuși, unele dintre aceste substanțe pot irita tractul digestiv sau pot suprasolicita ficatul, organul responsabil de procesarea lor.

Recomandări

Fiul Mădălinei Apostol, declarații cutremurătoare despre decesul mamei sale: „Ea nu a vrut să facă ce…

Ziua Mondială a Siguranței Pacientului: Societatea Română de Pneumologie susține prevenția și accesul la evaluarea sănătății…

Un ingredient frecvent întâlnit este monoglutamatul de sodiu (MSG), folosit pentru intensificarea gustului. La anumite persoane, acesta poate provoca reacții precum dureri de cap, senzație de oboseală sau creșterea apetitului, ceea ce favorizează consumul excesiv.

Ce efecte pot apărea asupra sănătății?

Pateurile vegetale conțin deseori soia procesată, amidonuri modificate și condimente sintetice. Acestea pot provoca:

• balonare și disconfort abdominal, din cauza procesării excesive a ingredientelor;
• crampe sau digestie lentă, mai ales la persoanele cu sensibilitate digestivă;
• reflux gastric sau arsuri, amplificate de intensificatorii de aromă și de condimentele artificiale.

Consumul regulat al acestor produse ultra-procesate poate influența și metabolismul glucozei. Aportul ridicat de amidonuri rafinate poate duce la oscilații ale glicemiei, ceea ce, pe termen lung, poate crește riscul apariției diabetului de tip 2.

Pe lângă acestea, anumite sortimente conțin grăsimi trans sau grăsimi parțial hidrogenate, asociate cu:

• creșterea colesterolului LDL („colesterolul rău”),
• predispoziția către hipertensiune,
• risc cardiovascular crescut.

Ficatul, responsabil de filtrarea și metabolizarea tuturor acestor aditivi și grăsimi, poate fi suprasolicitat. Un consum exagerat, pe termen lung, poate contribui la acumularea de grăsime în ficat, favorizând steatoza hepatică.

FOTO: shutterstock