Beneficiile exercițiilor fizice sunt bine cunoscute, însă cercetările recente vin cu o veste surprinzătoare: nu este nevoie de ore întregi petrecute la sală pentru a proteja ficatul de una dintre cele mai frecvente boli metabolice ale prezentului.
Aproximativ una din cinci persoane trăiește cu boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior sub numele de ficat gras non-alcoolic. Afecțiunea nu este cauzată de consumul de alcool, ci de dietă nesănătoasă și dezechilibre metabolice, ducând la acumularea excesivă de grăsime în ficat.
MASLD este asociată cu un risc crescut de cancer hepatic, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare, fiind mult timp legată de obezitate. Până recent, nu era clar ce tip de exercițiu este cel mai eficient pentru a preveni acumularea periculoasă de grăsime și pentru a opri evoluția bolii.
Un nou studiu amplu, care a analizat datele din 24 de cercetări internaționale, arată că doar 30 de minute de mișcare pe săptămână, dacă sunt alese corect, pot aduce îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic.
Cercetătorii au descoperit că o combinație de exerciții aerobice (cardio) și antrenament de forță este mult mai eficientă decât practicarea unui singur tip de activitate fizică.
„Exercițiile aerobice combinate cu cele de rezistență oferă avantaje atât terapeutice, cât și de dozaj în reducerea grăsimii hepatice”, explică dr. Chunxiang Qin, profesor clinician și coautor al studiului.
Acumularea de grăsime în ficat, cunoscută sub denumirea de steatoză hepatică, poate duce în timp la inflamație, fibroză și, în cazurile grave, la insuficiență hepatică. Evoluția bolii este adesea silențioasă, fără simptome evidente, ceea ce face ca diagnosticul să fie pus prea târziu.
Analiza cercetătorilor arată că beneficiile cresc până la un anumit punct, după care efectele se stabilizează. Cu alte cuvinte, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine.
Cele mai bune rezultate au fost observate la:
cinci sesiuni pe săptămână de exercițiu moderat, cu o durată de aproximativ 20 de minute fiecare;
aproximativ 2,5 ore de exercițiu de intensitate moderată pe săptămână sau
1,5 ore de activitate intensă, precum ciclismul sau alergarea.
După acest prag, beneficiile suplimentare în reducerea grăsimii hepatice tind să se plafoneze.
„Tipurile diferite de exercițiu au doze optime diferite, ceea ce sugerează că excesul de mișcare nu aduce neapărat avantaje suplimentare”, notează autorii studiului, publicat în Journal of Sport and Health Science.
Cercetătorii subliniază importanța diagnosticării timpurii, deoarece eficiența exercițiului fizic scade pe măsură ce boala avansează. Pentru persoanele cu un stil de viață sedentar, cauzat de alte probleme de sănătate, este recomandat chiar și un program de exerciții ușoare timp de trei luni, care poate sprijini funcția hepatică.
MASLD este strâns legată de obezitate și alimentație dezechilibrată. Dacă este descoperită la timp, boala poate fi reversibilă, prin modificări ale dietei și introducerea mișcării regulate. Din păcate, mulți pacienți ajung la medic când ficatul este deja grav afectat.
În prezent, se estimează că aproximativ 80% dintre persoanele afectate nu sunt diagnosticate, deoarece boala nu provoacă simptome evidente. În formele avansate, poate duce la insuficiență hepatică și deces.
Sursă foto – mstandret / Envato