Steatoza hepatică, cunoscută popular ca „ficat gras”, a devenit una dintre cele mai răspândite probleme metabolice ale ultimilor ani, afectând milioane de persoane la nivel global. Partea îngrijorătoare este că, în majoritatea cazurilor, boala evoluează silențios, fără simptome evidente, până în stadii avansate. Medicii atrag atenția că ficatul este primul organ care reacționează la alimentația dezechilibrată, la sedentarism, la stresul cronic și la consumul de alcool. Vestea bună: în formele timpurii, afecțiunea este reversibilă, iar dieta joacă un rol esențial în recuperare.
Ficatul devine „gras” atunci când celulele sale acumulează mai multă grăsime decât pot procesa. Printre cauzele principale se numără consumul excesiv de grăsimi și carbohidrați rafinați, obezitatea, diabetul, colesterolul crescut, alcoolul și chiar somnul insuficient.
Boala are două forme majore:
steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD), legată de dietă și sindrom metabolic;
steatoza alcoolică (AFLD), asociată consumului cronic de alcool.
„Excesul de grăsime încetinește funcțiile ficatului și îl poate împinge treptat spre inflamație, fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic. Cu schimbări corecte în stilul de viață, stadiile timpurii pot fi complet reversibile”, explică dr. Shankar Zanwar, gastroenterolog la Gleneagles Hospital.
Deși multe persoane nu prezintă simptome, specialiștii recomandă investigații suplimentare dacă apar:
oboseală persistentă, fără cauze evidente;
senzație vagă de presiune sau disconfort abdominal;
scăderea apetitului;
creștere în greutate, mai ales în zona abdominală.
Potrivit experților, dieta corectă poate reduce inflamația, poate îmbunătăți funcționarea ficatului și poate inversa depunerea de grăsime.
Spanac, kale, salată verde sau frunze de sfeclă – bogate în fibre și antioxidanți, sprijină detoxifierea naturală și reduc grăsimea hepatică. O porție zilnică poate avea efecte vizibile.
Mere, citrice, papaya și fructe de pădure au efect antioxidant puternic. Grapefruitul conține naringenin și naringin, compuși asociați cu reducerea inflamației hepatice și a riscului de fibrozare.
Ovăz, orez brun, hrișcă, quinoa – contribuie la stabilizarea glicemiei și reduc tendința ficatului de a stoca grăsime, fiind esențiale în controlul greutății.
Nuci, semințe, avocado și ulei de măsline asigură aportul necesar de acizi grași omega-3, cu efect antiinflamator. Înlocuirea gustărilor procesate cu o mână de nuci poate reduce aportul caloric „ascuns”.
Aceste ingrediente sprijină digestia și pot limita depunerea de grăsime în ficat. Pot fi incluse în supe, salate sau consumate în apă caldă.
Catechinele din ceaiul verde, în special EGCG, au efect protector asupra ficatului. Unele analize clinice arată că o consumare moderată poate reduce nivelul enzimelor hepatice la pacienții cu NAFLD.
Între 12 și 15 pahare de apă pe zi ajută la eliminarea toxinelor și la menținerea unui metabolism optim.
Medicii atrag atenția asupra factorilor care pot agrava steatoza hepatică:
alcoolul;
prăjelile și fast-food-ul;
dulciurile concentrate și produsele de patiserie;
sucurile carbogazoase;
carnea procesată;
dietele drastice de tip „detox”.
Schimbările bruște pot suprasolicita ficatul; recuperarea se obține prin pași constanți și sustenabili, nu prin restricții agresive.
Steatoza hepatică nu este o condamnare. În stadiile timpurii, combinația dintre o alimentație bogată în plante, controlul greutății, mișcare ușoară și gestionarea stresului poate duce la recuperarea completă a funcțiilor hepatice.
Pentru milioane de persoane aflate în fața acestui diagnostic, schimbarea stilului de viață reprezintă tratamentul-cheie.
Sursă foto – AtlasComposer / Envato