Inteligența artificială folosită în rândul adolescenților este în continuă creștere, iar noile date arată că această tehnologie începe să influențeze semnificativ modul în care elevii învață și își rezolvă sarcinile școlare. Potrivit unui sondaj european realizat în șapte țări, inclusiv în România, 48% dintre tinerii cu vârste între 12 și 17 ani au folosit aplicații bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT.
Analiza prezentată de ParentED Fest, pe baza raportului OECD Digital Education Outlook 2026, indică faptul că aproape jumătate dintre acești elevi au fost încurajați sau instruiți chiar de profesori să utilizeze astfel de instrumente.
Datele arată că inteligența artificială este folosită în moduri foarte diferite în afara școlii. Cei mai mulți elevi, respectiv 56%, spun că o utilizează pentru a obține informații utile în studiul individual, iar 45% cer explicații suplimentare pentru concepte sau termeni pe care nu îi înțeleg. Totuși, aproape o treime dintre adolescenți, 31%, recunosc că folosesc aceste aplicații pentru a primi direct soluții complete la teme și alte sarcini școlare. În același timp, 29% caută conținut interactiv și personalizat care să îi ghideze în procesul de învățare, în timp ce doar 20% folosesc inteligența artificială pentru organizarea studiului și monitorizarea propriului progres.
Citește și: Elevii români petrec de aproape 2 ori mai multe ore făcând teme decât elevii din țările nordice
Experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică atrag atenția că există o diferență importantă între performanța imediată și acumularea efectivă de cunoștințe. Potrivit concluziilor raportului, utilizarea excesivă a aplicațiilor care oferă răspunsuri gata formulate poate reduce implicarea activă a elevilor în procesul de învățare. Astfel, deși temele pot fi rezolvate mai rapid și cu rezultate aparent mai bune, beneficiile asupra dezvoltării competențelor pe termen lung sunt limitate.
Mai multe cercetări citate în raport arată că avantajul elevilor care folosesc frecvent instrumente de inteligență artificială tinde să dispară în timpul examenelor, atunci când accesul la aceste tehnologii este restricționat.
Fenomenul nu îi privește doar pe elevi. La nivel global, 37% dintre profesorii din învățământul gimnazial au declarat că au integrat inteligența artificială în activitatea profesională. De asemenea, 57% dintre cadrele didactice consideră că aceste instrumente sunt utile pentru elaborarea sau îmbunătățirea planurilor de lecție. Cu toate acestea, 72% se declară îngrijorați de impactul asupra integrității academice, avertizând că elevii pot prezenta drept proprii lucrări generate de inteligența artificială.
Specialiștii în educație și parenting susțin că simplul control al accesului la dispozitive nu mai este suficient. Jessica Joelle Alexander, specialist în parenting și cofondatoare a platformei Raising Digital Citizens, afirmă că dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a capacității copiilor de a lua decizii responsabile este esențială într-o lume digitală aflată în continuă schimbare.
„Nu putem pregăti copiii pentru lumea digitală doar controlând tehnologia. Trebuie să îi pregătim din interior: să gândească critic, să simtă empatic și să aibă curajul de a spune “nu” atunci când ceva nu este în regulă. A vorbi împreună despre valorile din lumea online și a construi o legătură bazată pe încredere, nu pe frică, este una dintre cele mai bune investiții pe termen lung pe care o familie o poate face pentru siguranța copilului”, spune Jessica Joelle Alexander.
Ea subliniază că relația bazată pe încredere dintre părinți și copii și discuțiile despre valorile și comportamentul din mediul online reprezintă una dintre cele mai importante investiții pentru siguranța acestora pe termen lung.
Tema va fi abordată și în cadrul ediției ParentED Fest 2026, eveniment care va reuni, în luna octombrie, mai mulți experți internaționali în psihologia copilului și educație.
Foto: shutterstock