Amețeala de dimineață: un simptom banal sau un semnal de alarmă pentru inimă? Ce spun specialiștii

Senzația de amețeală care apare dimineața, imediat după ce te ridici brusc din pat, este adesea pusă pe seama oboselii sau a lipsei de hidratare. Totuși, cercetări recente realizate în Statele Unite arată că acest simptom, întâlnit mai frecvent la femei, poate ascunde probleme medicale serioase, inclusiv afecțiuni cardiace care necesită monitorizare atentă.

Ce se întâmplă când simți amețeală

Fenomenul este cunoscut în termeni medicali drept hipotensiune arterială ortostatică și apare atunci când tensiunea arterială scade brusc la schimbarea poziției corpului din culcat în picioare. Rezultatul este o reducere temporară a fluxului sanguin către creier, care provoacă vertij, instabilitate și, uneori, vedere încețoșată sau chiar leșin.

În mod normal, corpul reacționează rapid la ridicarea în picioare: inima își accelerează ritmul cu aproximativ 10 bătăi pe minut, iar vasele de sânge se contractă pentru a menține un flux constant de sânge către creier. Când aceste mecanisme nu funcționează eficient, apare amețeala.

Recomandări

Ce ciorbă să mănânci dacă ești însărcinată. Care este cea mai bună opțiune și de ce

Patru fructe pe care nu ar trebui să le decojești niciodată. Sunt delicioase și pline de…

Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Carolina de Sud a atras atenția asupra unei asocieri îngrijorătoare: hipotensiunea ortostatică poate fi legată de insuficiența cardiacă, mai ales atunci când episoadele sunt frecvente și persistente.

Potrivit Societății Europene de Cardiologie, între 5% și 30% dintre adulți se confruntă cu această problemă, iar riscul crește semnificativ odată cu vârsta, depășind 30% la persoanele peste 65 de ani.

Când amețeala devine motiv de îngrijorare

Deși multe episoade sunt benigne, specialiștii avertizează că amețeala matinală poate fi un semn precoce al unor afecțiuni grave. Printre acestea se numără:

• bradicardia (ritm cardiac anormal de lent),

• insuficiența cardiacă,

• infarctul miocardic recent,

• bolile valvulare,

• ateroscleroza avansată, care crește riscul de stop cardiac.

Situația devine cu atât mai serioasă atunci când amețeala se repetă zilnic și este însoțită de stare generală alterată, slăbiciune sau dureri în piept.

Deshidratarea, un pericol subestimat

Un alt factor major este deshidratarea severă, cauzată de febră, diaree, vărsături sau utilizarea excesivă a diureticelor. În forme extreme, aceasta poate duce la șoc hipovolemic, o afecțiune potențial fatală caracterizată prin scăderea drastică a volumului de sânge circulant. Fără intervenție medicală rapidă, șocul hipovolemic poate avea consecințe letale în doar câteva ore.

Cauze frecvente ale amețelii matinale

Amețeala la ridicarea din pat poate avea numeroase cauze, unele fiziologice, altele patologice:

• Sarcina – în primele luni, tensiunea arterială scade natural, ceea ce explică frecvența amețelilor la gravide.

• Medicamentele – diureticele, antihipertensivele, beta-blocantele, antidepresivele triciclice sau combinația dintre sildenafil și nitroglicerină pot provoca scăderi bruște de tensiune.

• Tulburările endocrine – afecțiunile tiroidei, boala Addison, hipoglicemia sau diabetul pot influența reglarea tensiunii.

• Hemoragiile și infecțiile severe – pierderile importante de sânge sau septicemia pot duce la scăderea periculoasă a tensiunii arteriale.

• Reacțiile alergice grave – șocul anafilactic se manifestă inclusiv prin amețeală și colaps tensional.

• Deficiențele nutriționale – lipsa vitaminei B12 sau a acidului folic poate duce la anemie și, implicit, la hipotensiune.

Când este obligatoriu consultul medical

Medicii recomandă prezentarea urgentă la specialist dacă amețeala matinală:

• apare zilnic sau foarte frecvent,

• este însoțită de dureri toracice, palpitații sau dificultăți de respirație,

• provoacă leșin, confuzie sau tulburări de vedere,

• debutează după începerea unui nou tratament,

• se asociază cu oboseală extremă sau transpirații reci.

Investigațiile pot include măsurarea tensiunii în diferite poziții, analize de sânge, electrocardiogramă și ecocardiografie, pentru a identifica eventualele cauze cardiace sau metabolice.

Sursă foto – Queenmoonlite35 / Envato